​Jurnalista Emilia Șercan anunță prima sa victorie în instanță, după mai bine de un an, în cazul plângerii depuse după clasarea dosarului de kompromat. Instanța supremă a decis luni ca dosarul să fie retrimis Parchetului General, magistratul concluzionând că „în legătură cu această plângere nu s-au făcut acte de urmărire penală corespunzătoare”. Amintim că Şercan a acuzat autorităţile statului că au orchestrat o operaţiune de kompromat împotriva sa după ce a dezvăluit că teza premierului Nicolae Ciucă este plagiată, iar apoi au încercat să muşamalizeze această acţiune.

Emilia ȘercanFoto: Inquam Photos / George Călin

Conform Emiliei Șercan, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis, luni, să îi admită, în parte, plângerea prin care a contestat soluția de clasare a dosarului în care l-a acuzat pe fostul ministru de Interne Lucian Bode de favorizarea infractorului, abuz în serviciu și omisiunea sesizării în dosarul de kompromat.

Astfel, spune Șercan, judecătorul ICCJ a constatat că plângerea sa pentru infracțiunea de favorizare a infractorului a fost îndreptățită, iar procurorul nu a făcut actele de urmărire penală corespunzătoare.

„A constatat, așadar, exact ceea ce am reclamat în tot acest timp: că se încearcă îngroparea dosarului fără să fie făcută o minimă cercetare. Acest dosar a fost instrumentat de procurorul Mihai Hondor de la Secţia de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului General, care l-a clasat după ce m-a audiat pe mine, iar apoi l-a audiat pe Bode, fără să mai facă niciun alt act de urmărire penală”, a explicat jurnalista.

Ce a scris Șercan în plângerea către ICCJ

Emilia Șercan spune că în plângerea către ICCJ a arătat faptul că o probă dintr-un dosar a fost scursă din poliție.

• „În plângerea mea am arătat cum, după ce i-am reclamat ministrului de Interne că o probă pe care am dat-o poliției a fost scursă dintr-un dosar penal și publicată pe site-ul infractorului Cristian Rizea, două ore mai târziu a fost publicat un text clonă cu cel de pe site-ul lui Rize pe un alt site, intitulat patrianoastra[.]com.

• Acest articol a fost antedatat pentru a crea impresia că a fost publicat cu circa cinci ore înainte ca eu să fi dat proba poliției. Prin închiderea dosarului anul trecut, în februarie, Parchetul General a încercat mușamalizarea efectivă a dosarului, decizia, așa cum am mai spus, fiind una mai degrabă politică”, explică Șercan.

Dosarul se va întoarce acum la Parchetul General.

„Un an și două luni - atâta timp am pierdut cu acest dosar pentru a demonstra evidentă, că Parchetul General nu și-a făcut treaba și a încercat să îl protejeze pe Lucian Bode. Așa cum am mai spus, singura mea speranță legată de dosarele mele rămâne în judecători. În ultimii ani, atât ca jurnalist preocupat de zona de justiție, cât și prin experiențele personale, am ajuns la concluzia că sistemul de urmărire penală din România este compromis, fiind puternic controlat atât politic, cât și prin influența unor zone obscure, care au capturat statul”, a mai scris Șercan.

Jurnalista s-a adresat ICCJ după ce în decembrie 2023 Parchetul Curții de Apel București i-a respins plângerea împotriva soluției de clasare a dosarului de kompromat împotriva sa.

Cum arată decizia ICCJ

„Admite plângerea formulată de petenta Șercan Emilia împotriva ordonanţei de clasare nr. 2822/P/2022 din data de 01.02.2023, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de urmărire penală şi criminalistică, menținută prin ordonanţa nr. 106/II/2/2023 din data de 26.04.2023 a procurorului-şef al aceleiași secții din cadrul parchetului și desființează în parte ordonanța atacată, respectiv numai în ceea ce privește soluția de clasare a cauzei sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. 1 Cod penal. În temeiul art. 341 alin. 6 lit. b din Codul de procedură penală, trimite cauza la procuror pentru a completa urmărirea penală sub aspectul săvârșirii infracțiunii de favorizarea făptuitorului, prevăzută de art. 269 alin. 1 Cod penal. Menține celelalte dispoziții ale ordonanței atacate. În temeiul art.275 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia. Definitivă. Pronunțată în camera de consiliu, azi, 22 aprilie 2024”, se arată pe site-ul ICCJ.

Decizia poate fi văzută aici.

În decembrie 2023, Emilia Șercan a protestat chiar în fața Parchetului General împotriva deciziei de clasare.

• „Protestul meu este împotriva scandaloasei decizii de închidere a dosarului de kompromat, în care procurorul a constatat că 3 infracțiuni dintre cele reclamate de mine nu există, iar că alte 4 nu sunt prevăzute de legea penală.
• Protestul meu este față de impunitatea pe care instituția parchetului o oferă tuturor celor implicați în acțiunea de compromitere a mea, orchestrată de oameni din poliție, iar apoi mușamalizată de, cel mai probabil, oameni cu legături cu un serviciu de informații”, spunea atunci jurnalista.

Dosarul de kompromat

Jurnalista Emilia Şercan a acuzat autorităţile statului că au orchestrat o operaţiune de kompromat împotriva sa după ce a dezvăluit că teza premierului Nicolae Ciucă este plagiată, iar apoi au încercat să muşamalizeze această acţiune.

Într-un text publicat în PressOne, Emilia Șercan afirma că a fost vizată de trei acţiuni de ameninţare, defăimare şi intimidare. Ea spunea că a primit amenințări de la persoane necunoscute, inclusiv un mesaj pe Facebook messenger de la o persoană care i-ar fi trimis mai multe fotografii private făcute în urmă cu 20 de ani, despre care jurnalista spune că i-ar fi fost furate dintr-un dispozitiv electronic.

Jurnalista afirma că a trimis poliției o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook messenger, inclusiv fotografiile, iar la scurt timp mesajul trimis poliției a apărut pe un site din Republica Moldova.

• „Am decis să denunț public operațiunile de discreditare și intimidare la care sunt supusă după 18 ianuarie 2022, data la care am dezvăluit că teza premierului României, Nicolae Ciucă, este plagiată.
• Am decis acest lucru pentru că, de data aceasta, jucătorul-cheie este chiar statul român: o probă pe care am furnizat-o Poliției Române pentru a identifica autorul unei infracțiuni de violare a vieții private a fost scursă din dosar în aceeași zi, devenind baza unei ample operațiuni de kompromat.
• Am acordat timp organelor de cercetare penală să ancheteze scurgerea de informații pe care am reclamat-o la data de 18 februarie 2022.
• Vreme de 45 de zile nu am fost nici măcar audiată în dosarul deschis ca urmare a plângerii prin care am reclamat scurgerea de informații.
• În aceste condiții, am decis să vorbesc public atât despre operațiunea de intimidare a cărei țintă sunt, cât și despre operațiunea paralelă, cea de mușamalizare a scurgerii de informații, care se derulează cu complicitatea conducătorilor unor instituții care ar trebui să-mi asigure protecția atât ca cetățean, cât și ca jurnalist", a acuzat Emilia Șercan.