Aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI) din 5 decembrie, exact în forma în care a figurat și pe agenda JAI din decembrie 2022, când Austria a blocat intrarea României în spațiul european de liberă circulație. Tema a fost repusă pe agendă deși Viena a transmis în mod repetat că nu și-a schimbat poziția.

mars pentru aderarea Romaniei la SchengenFoto: Lucian Alecu / Shutterstock Editorial / Profimedia

Anunțul privind includerea acestei teme pe ordinea de zi a Consiliului JAI a fost făcut de către europarlamentarul USR Vlad Gheorghe:

  • „Acum la Bruxelles: aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 5 decembrie!
  • Mentionarea în agenda Consiliului este aproape identică față de cea de anul trecut, de la ședința în care veto-ul Austriei ne-a ținut la cozile Europei încă un an. Este ultimul tren pentru țara noastră, rămâne să vedem dacă toată presiunea pusă de Comisie, de Parlament, de fiecare dintre noi a funcționat și România va fi parte din spațiul liber de circulație european, așa cum merită încă din 2011”.

Surse politice au declarat pentru HotNews.ro că tema a fost inclusă pe agenda JAI la cererea României, iar discuțiile sunt „avansate” și se fac „progrese”.

Decizia de a cere punerea pe ordinea de zi a consiliului JAI a aderării Românie și Bulgariei vine în contextul în care președinția spaniolă a UE, precum și Comisia Europeană au anunțat în mai multe rânduri că cele două țări trebuie primite în Schengen.

De asemenea, în iulie acest an, Parlamentul European a adoptat o rezoluție, prin care, indirect, face din Austria o problemă a Uniunii Europene, veto-ul său fiind considerat a lovi la temelia construcției comunitare.

Dincolo de faptul că cetățenii români și bulgari sunt discriminați și costurile economice, eurodeputații atrag atenția că „dreptul de veto asupra aderării României și Bulgariei la spațiul Schengen poate duce la apariția unui sentiment antieuropean în aceste țări, conducând astfel la o scădere a încrederii în proiectul UE și în instituțiile sale”.

Eurodeputații cer Comisiei și Consiliului ca să facă posibilă aderarea la Schengen a României și Bulgariei până la finalul acestui an.

Tema a fost repusă pe agendă deși Viena a transmis în mod repetat că nu și-a schimbat poziția. Ultimul semnal a fost transmis vineri de către ministrul de Externe al Austriei, Alexander Schallenberg, care a spus că Viena își menține veto-ul față de extinderea spațiului Schengen cu România și Bulgaria, scrie Die Presse.

Oficialul austriac a insistat însă că blocada nu ar fi îndreptată împotriva României sau a Bulgariei, existând „o problemă fundamentală” cu Schengen.

Președintele Austriei, despre decizia guvernului său de a bloca România să intre în Schengen: Nu a fost corectă. Sper că într-o bună zi va fi revizuită

Președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, al cărui rol este unul formal, spunea săptămâna trecută că decizia Guvernului federal de a bloca aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost una greșită și speră că „într-o bună zi aceasta va fi revizuită”.

  • „În momentul în care guvernul federal austriac a zis nu pentru aderarea României și Bulgariei la spațiul Schengen, eu, în calitate de președinte, nu am fost de acord cu acea decizie. Eu nu am văzut niciun motiv pentru blocarea României și Bulgariei la Schengen, în condițiile în care sistemul oricum nu funcționează.
  • Întrebarea este vastă, iar una dintre probleme ar fi cum ar putea fi controlat fluxul de persoane care fie caută un loc de muncă sau azil în una dintre țări. Cu toate acestea, în opinia mea, acest lucru nu are nicio treabă cu Schengen.
  • Consider că decizia guvernului federal austriac a fost una greșită și sper că într-o bună zi aceasta decizie va fi revizuită.
  • Timp de mai multe luni am avut discuții cu președinții României și Bulgariei, dar nu am putere executivă. Reiterez, acea decizie nu a fost una corectă”, a declarat președintele austriac, citat de tv8.md.

„Extinderea Schengen este, în prezent, de neconceput”

Aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și de Olanda ​la Consiliul JAI din decembrie 2022. Bucureștiul a avut sprijinul a 26 de state membre UE, dar a fost blocată de Austria, care continuă să se opună.

Amintim că Karl Nehammer, cancelarul Austriei și liderul Partidului Popular Austriac (ÖVP), de orientare conservatoare, a justificat în mod repetat blocarea intrării României și a Bulgariei în spațiul Schengen prin faptul că acestea nu ar împiedica fluxurile de migranți ilegali ce ajung la frontierele Uniunii Europene să intre în spațiul comunitar.

Cel mai recent, Nehammer a declarat la sfârșitul lunii octombrie că extinderea Schengen în condițiile actuale este „de neconceput” și că spațiul de liberă circulație trebuie „reparat”.

Nehammer a discutat cu jurnaliştii după întâlnirea sa cu premierul bulgar Nikolai Denkov, care s-a aflat într-o vizită de o zi la Viena, în speranţa de a schimba poziţia Austriei care se opune aderării Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, a transmis BTA, citată de Agerpres. Cei doi au avut o întrevedere tete-a-tete, urmată de discuţii bilaterale cu participarea delegaţiei bulgare, care i-a inclus pe ministrul de interne Kalin Stoianov şi ministrul adjunct de externe Elena Şekerletova.

„Schengen trebuie să fie reparat. Până când nu va fi reparat, nu îl putem extinde”, a insistat Nehammer. El a subliniat că înșiși miniştrii de externe ai UE spun că sistemul Schengen nu funcţionează. Din ce în ce mai multe ţări introduc controale la frontiere, ceea ce înseamnă că sistemul Schengen nu se ridică la adevărata sa semnificaţie, a subliniat cancelarul. El a spus că 75% dintre migranţii interceptaţi în Austria nu sunt înregistraţi, ceea ce reprezintă o problemă de securitate.

Iohannis: „De la Viena auzi o placă stricată”

Două zile mai târziu, în 26 octombrie, președintele Klaus Iohannis a spus că argumentele cu care Austria ține în continuare România la ușa Schengen sunt „cel puțin străvezii”, iar de la Viena se aude „ca și cum ar fi o placă ce s-ar fi stricat”.

Iohannis a făcut aceste declarații înaintea reuniunii Consiliului European, fiind întrebat ce strategie are România pentru aderarea la spațiul Schengen și dacă poate fi forțat un vot la JAI, în decembrie, în condițiile în care Viena nu cedează.

  • „Asta cu forţările nu prea ţine în relaţiile din interiorul UE, dar, sigur, este puţin deprimant ca de la Viena să auzi ca şi cum acolo o placă s-ar fi stricat puţin, tot acelaşi text, în condiţiile în care România performează foarte bine în oprirea migranţilor ilegali.
  • Noi continuăm. Deci, eu continui pe toată linia diplomatică începută, împreună cu toată echipa mea şi Guvernul face tot ce poate, dar devine din ce în ce mai ciudat acest dialog, în care Austria spune că nu are nimic împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen, dar se opune extinderii Schengen. Argumentele sunt cel puțin străvezii”, a declarat Iohannis.

Partidul Libertății din Austria (FPÖ), o formațiune de extrema dreaptă care are poziții și mai tranșante privind migrația decât actualul guvern condus de Karl Nehammer, este pe primul loc în opțiunile de vot ale austriecilor înaintea alegerilor parlamentare de anul viitor.

Ultimele sondaje de opinie arată că, dacă ar fi organizate acum alegerile parlamentare federale, FPÖ ar obține 29% din voturile exprimate, cu 13% mai mult decât a câștigat la alegerile regionale organizate în urmă cu doi ani.

CITEȘTE: