Guvernul va aproba joi finanțarea pentru Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, proiect menit să umple golul de cunoștințe din societatea românească legat de istoria evreilor și a Holocaustului. Este vorba de peste 268,2 milioane de lei, din care 180 milioane de lei de la bugetul de stat, iar execuția va dura 3 ani.
- „Mă bucur că acest guvern găsește timp și pentru cultură, este vorba de Muzeul Național de istorie evreilor și al Holocaustului din România, proiect inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență cu circa 17 milioane de euro.
- Sunt convins că este un proiect relevant și că va fi nu doar un reper cultural major, ci și o bijuterie arhitecturală pe care Calea Victoriei din București o va recâștigă și la fel de important la reprezenta un instrument capabil să susțină efortul de combatere a discriminării și antisemitismului, fenomen tot mai prezent din păcate în Europa și în lume.”, a declarat Marcel Ciolacu la începutul ședinței de Guvern.
Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a fost desemnat de Guvern încă din 2016 să coordoneze organizarea Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România (MNIEHR).
Prin Legea nr. 174 din 2019, clădirea Banloc-Goodrich, situată pe Calea Victoriei nr. 218, sector 1, București, a fost transferată în administrarea Institutului „Elie Wiesel”, în vederea realizării viitorului muzeu, se arată în nota de fundamentarea proiectului de Hotărâre aflat pe agenda de joi a Guvernului.
De ce este nevoie de acest muzeu. Astăzi mai sunt 5000 de evrei în România
Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România va răspunde necesității de a completa golul existent în societatea românească la nivel de cunoștințe pentru a înțelege ce înseamnă diversitate, multiculturalitate, iar pe termen lung, prin activitățile sale, va contribui și la efortul de combatere a discriminării și antisemitismului.
Necesitatea acestui muzeu este cu atât mai mare cu cât se cunoaște faptul că în perioada interbelică România a fost a treia comunitate evreiască după Polonia și URSS.
Este vorba despre o populație evreiască care se ridică la peste 4% din populația țării (759 mii de evrei). Astăzi mai sunt maxim 5.000 de evrei, se precizează în document.
Peste 268 milioane de lei pentru reabilitarea și consolidarea clădirii viitorului muzeu
Clădirea destinată pentru Muzeu este veche si trebuie modernizată constructiv și reconfigurată pentru a împlini funcțiunile unui muzeu modern.
Prezentul obiectiv de investiții este inclus în cadrul strategiei la nivel național fiind parțial finanțat din Fonduri externe rambursabile prin Planul Național de Redresare și Reziliență unde se prevede finanțarea lucrărilor de construcție și montaj, pentru reabilitare și consolidare în valoare totală de peste 268 milioane de lei, din care peste 87,8 milioane lei bani din PNRR și peste 180 milioane lei de la bugetul de stat.
Durata de execuție a investiției va fi de 3 ani.
Beneficiile muzeului - noi locuri de muncă și venituri suplimentare
Investiția ar urma să aducă beneficii atât ante cât și post implementare prin crearea de noi locuri de muncă, implicit scăderea ratei șomajului în zonă, prin angajarea permanentă a 61 de persoane pe perioada operării și aproximativ 240 de angajați temporar pe perioada execuției și proiectării.
Astfel, cu implementarea proiectului, se vor înregistra venituri estimative de aproximativ 23 mil. lei/an, pentru cele 240 persoane angajate temporar, beneficii care nu ar fi fost generate în cazul în care proiectul nu ar fi implementat.
De asemenea, în analiza economică a fost cuantificat acel segment de vizitatori pentru care s-a considerat intrarea liberă în analiza financiară. Este vorba de elevi, studenți, pensionari alte categorii similare.
Acestea sunt beneficii socio-economice care sunt cuantificate la 375.000 lei anual, în creștere anuală concomitent cu creșterea numărului de vizitatori. Astfel, în anul 13 (respectiv anul 10 de operare), aceste beneficii sociale ating valoarea de 750.000 lei pe an.
Conflict Istrael și Hamas. ONU, îngrijorat că atacurile disproporționate ale Israelului ar putea constitui crime de război
Amintim că joi este a 42 zi de conflict armat între Israel și Hamas, după atacul sângeros al mișcării islamiste palestiniene împotriva Israelului din 7 octombrie.
Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite a cerut miercuri pauze umanitare urgente și prelungite în luptele dintre Israel și militanții palestinieni Hamas din Fâșia Gaza pentru un „număr suficient de zile” pentru a permite accesul ajutoarelor umanitare.
Aceasta a fost a cincea încercare a consiliului de a lua măsuri de când militanții Hamas au atacat Israelul la 7 octombrie, ucigând 1 200 de persoane și luând ostatici 240 de persoane.
Israelul a jurat să elimine Hamas, care conduce Gaza, lovind din aer enclava de 2,3 milioane de locuitori, impunând un asediu și invadând-o cu soldați și tancuri.
Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a declarat miercuri că bombardarea de către Israel a taberei de refugiați palestinieni Jabaliya din Fâșia Gaza „ar putea constitui o crimă de război”, potrivit AFP.
Marți, Israelul a explicat că a vizat un comandant al Hamas, Ibrahim Biari, prezentat ca fiind unul dintre responsabilii pentru atacul sângeros al mișcării islamiste palestiniene împotriva Israelului din 7 octombrie.
Potrivit autorităților israeliene, aceste atacuri fără precedent s-au soldat cu peste 1.400 de morți, majoritatea civili care au fost adesea uciși cu brutalitate, și peste 240 de ostatici reținuți în Gaza.
Israelul a ripostat imediat cu bombardamente intense și neîncetate de artilerie și aeriene asupra Fâșiei Gaza. Potrivit autorităților sanitare ale Hamas, au murit aproape 8.800 de persoane, dintre care 3.648 de copii.
Sursa foto: Dmitrii Melnikov / Dreamstime.com
12
26
