A fost prima clădire din Europa cu sistem anti-cutremur pe role, prima parcare supraetajată din România și a fost dat tonul în arhitectura modernistă din București.
Garajul Ciclop de pe bulevardul Magheru din București are o istorie specială și este legată de numele lui Dumitru Marinescu Bragadiru, al doilea cel mai bogat român din perioada interbelică.
La începutul secolului XX, în București începea să prindă formă ceea ce se dorea a fi un amestec între 5th Avenue și Broadway din New York, două artere celebre pentru magazinele de lux, teatrele și cinematografele pe care le adună.
Dumitru Bragadiru, al doilea cel mai bogat român de la acea vreme și unul dintre cei mai înstăriți industriași europeni, avea o mulțime de proprietăți în București, iar una dintre acestea era terenul de pe bulevardul Magheru de la numărul 42, pe colț cu strada C.A Rosetti.
Vorbim despre o suprafață de peste 3.600 metri pătrați.
Acest teren avea să fie dat în chirie în 1928 către Societatea Comanditară CICLOP, care prin contract se obliga să ridice aici o clădire de mari dimensiuni, realizată din beton armat, cu 4 etaje și subsol, cu o suprafață de circa 1.350 metri pătrați. Clădirea avea să fie realizată în puțin peste doi ani, fiind dată în folosință la data de 29 aprilie 1930. Astfel, o șosea obișnuită din centrul orașului s-a transformat în câțiva ani și a devenit unul dintre „furnicarele” Bucureștiului, fapt prezentat și în 1929 în „Revista generală ilustrată”.
Datorită aspectului impunător și a mulțimii de lucruri pe care le găzduia, Ciclop era pentru unii garaj, pentru alții cafenea, magazin sau chiar palat. De aici bucureștenii puteau să își cumpere mobilă, de la magazine precum Lindeman, să meargă la expoziții precum „Cum să fie căminul meu?” sau „Expoziția Modei”.
Inițial, Ciclop trebuia să fie exclusiv un garaj supraetajat care să găzduiască la parter un atelier auto de mari dimensiuni, totul fiind dispus pe cinci niveluri. La subsol se aflau spațiile de parcare și spațiile tehnice, la parter pe lângă atelier găseai și o mulțime de spații comerciale, iar la etajele superioare se găseau tot locuri de parcare și spații tehnice. În 1938 însă sunt făcute demersurile pentru amenajarea unei cafenele la parter, de unde clienții puteau privi spre atelierele auto din interior.
Doi ani mai târziu, în 1940, se adaugă două etaje, etajele 5 și 6, care aveau scopul de a fi spații de birouri.
Citește mai departe, pe B365.ro, despre faimoasa clădire CICLOP.
