În cadrul proiectului "De Bine", Banca Transilvania aduce în discuție importanța investițiilor în sistemul medical privat din România, în contextul în care 50% din piața medicală de la noi din țară lucrează cu BT. În acest episod, Prof. Dr. Marcel Tanțău, medic primar medicină internă și gastroenterologie, a vorbit despre cum a decis să rămână în România, să creadă în continuare în sistemul de sănătate și chiar să contribuie la creșterea lui, dar și despre parcursul său ca medic.
Dr. Marcel Tanțău dorea să plece în Statele Unite în 1995, dar profesorul său l-a convins că poate să facă performanță și la Cluj. Astăzi, medicul are propriul său spital pe care l-a ridicat împreună cu soția sa.
Aș vrea să vă întreb dacă o secundă v-a părut rău că în 1995 nu ați plecat?
Dr. Tanțău: Au fost momente în care regretam oarecum, dar totuși priveam înainte și am crezut că în țara noastră se va putea și în continuare cred că țara noastră va merge într-o direcție bună. Sunt ferm convins de asta. Avem în primul rând o sursă umană fabuloasă, care categoric dacă se va putea să se organizeze și să dezvolte un spirit comunitar adevărat va avea succes realmente.
Ce înseamnă acest spirit comunitar?
Dr. Tanțău: A te dezvolta dezvoltându-te împreună cu alții.
Când ați știut că vreți să fiți medic, la ce vârstă?
Nu am știut, m-am trezit… Eu am terminat liceul de informatică, matematică – fizică. Pe vremea aceea erau 2 computere în Cluj, unul era la Centrul de Calcul și unul era la noi la liceu. În clasa a XII-a m-am hotărât să nu fac, deși eram foarte bun în ceea ce făceam, matematică – fizică și am decis să merg la medicină, și acolo s-a schimbat.
A fost decizia dumneavoastră sau v-a sugerat cineva?
Dr. Tanțău: Da, a mea. A fost o ambiție să fac altceva.
După Revoluție ați ajuns în Franța. Era destul de neobișnuit pentru un medic român să ajungă la o specializare în Franța imediat după Revoluție.
Dr. Tanțău: După Revoluție, după ce am terminat ca preparator, Asociația Medecins Sans Frontieres organiza burse pentru români, iar profesorul Pascu a avut ambiția ca acele corecturi să se facă în Franța, nu în România. I-a fost frică, deci efectiv și-a dat seama de corupția noastră. Atunci încă ne era frică să facem. Am mers în Franța, am reușit și am mers pe această bursă Grenolde, unde ne-am altoit comunismul la capitalism și am văzut, am înțeles cum trebuie să gândești financiar (noi nu avem educația financiară și este foarte grav), cum trebuie să îți planifici actele medicale, cum trebuie să te gândești… și evident am învățat multă meserie. Sistemul franțuzesc este fabulos din acest punct de vedere.
Și tot acolo ați făcut cunoștință cu sistemul privat de sănătate.
Dr. Tanțău: Exact, l-am înțeles prin colegii mei cu care și acum sunt prieten, ne întâlnim, mai mergem…
Și v-ați întors hotărât să faceți o investiție în mediul privat.
Dr. Tanțău: Păi atunci gândiți-vă că nu se putea trăi altfel. Haideți să ne aducem aminte puțin. Eram plecat din România, aveam 50 de mărci germane salariu. Acum s-au schimbat lucrurile. Da, asta a fost. Atunci am zis, oricum am o activitate aici, dar pot să fac și ceva de capul meu, cum vreau eu, în modul in care gândesc eu să fac medicina așa.
Practic v-ați făcut propriul spital după propriile dorințe.
Dr. Tanțău: Exact așa se și face. Spitalul trebuie gândit de la resursa umană, nu neapărat de la arhitectură că arhitectura trebuie modelată în funcție de resursa umană, de ce dorește, de ce necesități are și întotdeauna arhitectura trebuie să aibă niște rezerve, se mai pot schimba. Oricum un efort, prin ce am trecut în acești 4 ani de când am pus pe picioare acest lucru, a fost efectiv o experiență la limită, cum se zice. Asta este o activitate continuă. Nu e o activitate “ai făcut un spital”, gata. De acolo începe “greul”, după ce ai făcut spitalul, să-l faci să funcționeze, este cel mai greu.
Dumneavoastră lucrați în una dintre cele mai importante clinici de gastroenterologie din țară. De ce ați simțit totuși nevoia să vă faceți un spital privat?
Dr. Tanțău: Întotdeauna practic am avut o activitate lungă în privat și am văzut că este posibil și în alte țări și mi-am dat seama că anumite activități trebuie să le faci și în afara timpului. Și mai există un lucru important: dacă aș fi făcut acest lucru la stat, n-ar mai fi avut alții loc de mine. N-ar mai fi putut să se dezvolte. Gândiți-vă că eu acum am ajuns poate la 95% din activitatea mea să fie în afara spitalului. Am timp în spital să mă ocup de formarea altora, am timp să fac anumite lucruri unde experiența și expertiza mea o pot oferi pacienților. Sunt lucruri de inovare, deci e foarte, foarte important acest lucru.
Să lași loc celor tineri.
Dr. Tanțău: Neapărat, obligatoriu, obligatoriu. Medicina nu ne aparține nouă. Nu, trebuie să o lăsăm, ea trece prin noi. Nu o putem ține pentru noi, îmi pare rău. Acest egoism al nostru trebuie să dispară, nu o putem ipoteca pentru noi. Trebuie să o lăsăm și celorlalți.
Ce-i lipsește sistemului de stat ca să performeze la nivelul celui privat?
Dr. Tanțău: România este condamnată în viitorii ani să construiască spitale. Trebuie să ne gândim că suprafața spitalicească a României a fost definită prin anii ’80 – ‘85 , când s-au construit ultimele spitale. Unde să lucrezi când tu te înghesui pe niște culoare insalubre, când n-ai parcări, când n-ai cabinet unde să te dezbraci, n-ai loc unde să discuți cu pacienții, nu sunt cabinete pentru medici să se stea să discute într-o intimitate?!
De fapt, care este problema sistemului de stat?
Dr. Tanțău: Se cam destramă și se rupe în bucăți. Devine.. eu am avut o expresie urâtă și poate dură. Devine un en-gros de medici din păcate. Nu un sistem legat, organizat. Fiecare cam face ce vrea, când vrea, mai avem câte o excepție. Dar la echipele mari de fotbal nu câștigă vedetele, ci câștigă echipa. Vedetele sunt într-o echipă. Și vedeta e făcută de echipă. Noi trebuie să învățăm să lucrăm în echipe și să reinventăm echipa mare sanitară care pornește de la medicul de familie.
Ce s-a întâmplat în sistemul de stat în ultimii 15 ani? Cum ați însănătoși sistemul sanitar din România?
Dr. Tanțău: În primul și în primul rând le văd așa, și poate că sunt naiv, în multe dintre aspecte. Dar ar trebui să găsim un alt sistem de finanțare a actului medical, bazat pe verificarea calității lui, pe verificarea dreptului contribuabilului, pe verificarea dreptului medicului de a-și face carieră, de a-și dezvolta carieră și de a putea să vadă ce poate să facă. Banii sunt hemoglobina unei economii, banii merg ca să facă ca sistemele să trăiască. Și din păcate noi dăm bani în prea multe sisteme neviabile. Și fără un sistem de finanțare în care realmente banul să urmărească pacientul. Oricât de greu ni se pare, acesta va trebui să fie. Adică dumneavoastră ca și contribuabili: "am asigurare, am dreptul la asta". Trebuie să le pot obține fără telefoane. Ăsta este de fapt sistemul medical. “Am problema asta medicală”, “ ok, am rezolvat-o”.
Dar când o să ajungem acolo?
Dr. Tanțău: A fi sănătos nu este un moft, este o necesitate absolută. A fi educat, din nou. Educația și sănătatea sunt două lucruri importante. Eu sunt în ambele sisteme. Educațional, eu sunt professor la universitate și văd undeva și ruptura aceasta între teorie și practică.
Definiți-mi într-un singur cuvânt meseria dumneavoastră.
Dr. Tanțău: Trebuie să fii om, neapărat. Trebuie să fii om și să empatizezi cu ceilalți.
Și ce le mai spuneți studenților înainte “de a intra în pâine”? Ce sfat le dați?
Dr. Tanțău: Că cea mai scumpă investigație din medicină este anamneza și examenul clinic. Pentru că trebuie să o faci tu.
Prof. Univ. Dr. Marcel Tanţău este medic primar medicină internă și gastroenterologie. Este fondatorul Centrului Medical de Gastroenterologie, Hepatologie și Endoscopie Digestivă din Cluj-Napoca, una dintre cele mai renumite clinici specializate pe afecțiuni gastro din România.
Divizia pentru Medici este un proiect marca Banca Transilvania, care sustine peste 60.000 de medici și business-uri medicale. Prin Divizia pentru Medici, banca sprijină inițiativele private din domeniul medical. Clienții sunt persoane fizice şi juridice – spitale, clinici, cabinete medicale individuale, SRL-uri, PFA-uri, laboratoare de tehnică dentară, precum și furnizori de echipamente medicale.
Articol susținut de Banca Transilvania
0
9
