Traumele de consum din comunism ale părinților și bunicilor noștri, amintirea dureroasă a țepelor, schemelor piramidale și sărăciei din anii '90 și exodul după banii din Vest și-au pus serios amprenta pe felul în care ne raportăm azi la bani și la viitor. Sunt, în bună măsură, și motivul pentru care trăim de azi pe mâine și când avem bani, și când nu-i avem. Iar dacă ar fi să împărțim românii în patru tipologii, în funcție de cum se raportează ei la bani, concluziile sunt cât se poate de relevatoare, arată un documentar video publicat de Panorama.ro.
„Complicata istorie a relației românilor cu banii” încearcă să explice relația toxică pe care o avem cu banii și motivele pentru care continuăm să fim indiferenți și resemnați față de viitor, deși suntem conștienți că nu vom putea trăi din pensie.
În medie, gradul de economisire din România este la jumătate față de țările europene cu care este relevant să ne comparăm, precum Polonia și Cehia. Asta în ciuda faptului că, în ultimul deceniu, veniturile românilor au crescut considerabil. Acum 20 de ani, venitul unui român reprezenta în jur de 40% din venitul unui polonez sau ceh. Astăzi, el a ajuns la 85%.
Cu toate acestea, banii albi pentru zile negre rămân un obiectiv greu de atins în România. Aproape 40% dintre români sunt complet vulnerabili și expuși sărăciei, conform unui studiu McKinsey România, cu un eșantion de o mie de persoane, realizat pentru Panorama. Ei n-au niciun ban pus deoparte, în timp ce alți 21% ar putea trăi cel mult trei luni din economii, dacă mâine și-ar pierde locul de muncă. Asta în timp ce 90% dintre salariați sunt convinși că nu vor putea avea un trai decent din pensie.
Societatea românească este dominată de atitudini extreme atunci când vine vorba despre relația cu banii și propriul viitor, care oscilează între frica excesivă și un apetit mult prea ridicat pentru risc, arată rezultatele studiului. De fapt, doar o treime dintre români a reușit să-și dezvolte o relație sănătoasă cu banii, reiese din studiu.
Pentru a înțelege resorturile din spatele acestor tipologii, Panorama a documentat crizele economice prin care au trecut românii în ultima jumătate de secol și felul în care acestea încă ne afectează tiparele de economisire și consum.
Cozile și frigul pe care românii le-au îndurat în anii ’80, șocul Revoluției urmate apoi de inflația galopantă, scăderea puterii de cumpărare a leului și șomajul-record din anii ’90 au fost doar primele dintr-o serie de lovituri economice încasate de generația părinților și cea a bunicilor noștri. Apoi au apărut schemele piramidale precum Caritas și FNI, în timp ce economiile ținute la saltea sau la CEC și-au pierdut, peste noapte, orice valoare. Finalul primului deceniu de democrație a adus perioada marilor falimente bancare, când nu mai puțin de 12 instituții de creditare au dat faliment într-un singur an. Au urmat anii 2000, în care românii au învățat să facă credite cu buletinul, apoi în franci elvețieni, au trecut prin crize imobiliare și pachete de austeritate girate de Fondul Monetar Internațional. Totul pe fondul unui exod uriaș al forței de muncă.
Toate acestea încă ne dictează relația cu banii și cu propriul viitor, iar efectele lor sunt explicate în documentarul Panorama de sociologi, psihologi și analiști economici.
1
0
