Erou în vest, demon în est. Părinte al națiunii la Kiev, criminal la Donețk. Fiecare națiune are eroi controversați, iar Ucraina îl are pe Stepan Bandera. Deși a fost otrăvit de un agent KGB acum peste 60 de ani, Bandera este încă foarte actual. Putin îl aduce des în discuție, mulți îl consideră un luptător pentru libertate în Ucraina.
Mai jos puteți citi despre palpitanta poveste a vieții lui Bandera și despre cum Rusia și Ucraina se ceartă pe moștenirea acestui partizan considerat de mulți ca fiind terorist și trădător.
Informația pe scurt
- Stepan Bandera a devenit un conducător simbolic și un părinte legendar al națiunii ucrainene. În cea mai mare parte a celui de-al Doilea Război Mondial a fost prizonier la nemți, dar înainte de arestare a colaborat cu aceștia. A fost omorât de un agent secret sovietic la Munchen, cu o armă cu cianură.
- Este un personaj extrem de controversat în Ucraina. Milioane îl consideră erou, în timp ce în estul țării și în Rusia este considerat un fascist și un criminal. În opt decenii, pornind de la câteva adevăruri, dar și de la exagerări, s-a construit un mit în jurul lui.
- Putin l-a menționat de mai multe ori în discursuri, numindu-l ”complice cu Hitler”. Putin s-a referit des la ”banderiști”, iar propaganda sovietică a pus, încă de acum peste 75 de ani, semn egal între Bandera și naziști, iar ”baderiști” au fost catalogați toți cei care exprimau dorința de a exista o Ucraină independentă.
- Bandera nu are ”cazier curat”. A participat la asasinarea unui ministru polonez și este acuzat de faptul că organizația sa a omorât evrei și polonezi în 1941. Cei care îl consideră erou spun că Bandera s-a luptat pentru o Ucraină independentă, a fost dușman al sovieticilor și îl prezintă ca fiind o victimă.
- Reamintim că rușii susțin că nu este război în Ucraina și că nu au invadat-o. Ei spun, în mod aiuritor, că duc ”o operațiune militară specială împotriva naționaliștilor, pentru a proteja populația din Donbas și pentru a asigura denazificarea și demilitarizarea Ucrainei”.
Bandera - Când viața unui om chiar ”bate filmul”
În 2008, sub licență BBC, se organiza în Ucraina proiectul TV ”Velîki Ukrainții” pentru a decide cele mai mari personalități din istoria Ucrainei. Pe primul loc a ieșit Iaroslav cel Înțelept, care a trăit acum un mileniu pe vremurile Rusiei Kievene, iar pe trei a fost desemnat un personaj foarte controversat, Stepan Bandera, de unii considerat erou, iar de alții, ucigaș. Rezultatul a generat nemulțumiri și s-a lăsat cu acuzații că votul a fost măsluit doar pentru ca Bandera să nu câștige. Acel concurs a adus la lumină părți întunecate din istoria Ucrainei.
Bandera a devenit un conducător simbolic și un părinte legendar al națiunii ucrainene. În cea mai mare parte a celui de-al Doilea Război Mondial a fost prizonier la nemți, după război nu a mai revenit în Ucraina, ci a trăit ca emigrant în RFG (Germania de Vest), fiind otrăvit la Munchen, în 1959. Bandera a fost conducătorul Organizației Naționaliștilor Ucraineni, militant pentru independența Ucrainei.
Portretul lui Stepan Bandera pe o clădire din vestul Ucrainei (sursa - Markovskiy, Dreamstime.com)
Stepan Bandera s-a născut la 1909 în provincia Galiția aflată atunci în Austro - Ungaria. Satul Starîi Uhrîniv, unde s-a născut, se află astăzi în oblastul Ivano - Frankivsk din vestul Ucrainei.
A făcut facultatea la Liov (Lviv), care pe atunci era în Polonia, iar acolo a coordonat această organizație naționalistă ucraineană (OUN). Bandera devenise șeful Comitetului executiv al OUN din Galiția, în 1933, a dezvoltat rețeaua OUN în tot vestul Ucrainei, trasând obiective clare antipoloneze și antisovietice.
El a orchestrat asasinarea ministrului polonez de interne, în 1934. Era pe cale să fie condamnat la moarte, dar pedeapsa i-a fost comutată în închisoare pe viață și a executat 5 ani, până în 1939. Atunci, după ce germanii și sovieticii au invadat Polonia, Bandera a scăpat din detenție și s-a dus la Cracovia.
Trebuie spus că zone vaste din vestul Ucrainei, cu orașe precum Liov, nu fuseseră niciodată sub ocupație rusă, ci făcuseră parte din Polonia și din Imperiul Austro - Ungar. Când Stalin a invadat în 1939, Bandera se situa la conducerea unei mișcări de luptători ce militau pentru o Ucraină liberă. Bandera a condus lupte de gherilă contra sovieticilor.
În februarie 1941, Bandera s-a ridicat la conducerea celei mai numeroase și radicale facțiuni a OUN (Orhanizațîia Ukrainskîi Naționalistiv). Bandera a încheiat atunci o înțelegere cu liderii serviciului de informații și contrainformații al armatei germane, pentru a alcătui două forțe de batalioane speciale, formate din membrii ai OUN. Bandera a colaborat cu naziștii pe ideea: dușmanul dușmanului meu îmi poate fi prieten, dar s-a înșelat. Unii istorici au numit legătura lui Bandera cu naziștii ca fiind o ”relație tactică”.
Bandera, războiul și partizanii
Imediat după ce naziștii au ocupat Ucraina, în 1941, Bandera a proclamat la Liov, pe 30 iunie, independența Ucrainei, dar acel moment a însemnat și sfârșitul înțelegerii dintre ”banderiști” și naziști. Cinci zile mai târziu, Bandera era arestat, iar naziștii îi cereau să denunțe declarația de independență a Ucrainei. Bandera a refuzat, iar naziștii l-au închis în lagărul de muncă de la Sachsenhausen, unde a stat mai mult de trei ani, până în septembrie 1944.
Localizarea pe hartă a satului unde s-a născut Bandera
Banderiștii au devenit inamici ai naziștilor, care nu aveau în plan să permită existența unei Ucraine independente.
Trebuie menționat un lucru extrem de important: oamenii lui Bandera sunt acuzați de pogromuri împotriva evreilor și polonezilor în regiunea Liov în primăvara lui 1941. Bandera voia o Ucraină Mare, dar milita și pentru o purificare etnică. Acest lucru este uneori trecut cu vederea sau minimalizat de istoricii care îl consideră un erou.
Roata s-a întors după 1943 și naziștii au fost alungați din URSS, mai ales după victoriile de la Stalingrad și Kursk. Nikita Hrușciov, care, atunci era conducător de partid al Ucrainei aflată sub ocupație germană, vorbea despre naționaliștii ucraineni care erau dușmani mai vechi ai sovieticilor. Sovieticii îi numeau banderiști pe acești naționaliști, fiindcă întreaga insurgență naționalistă era controlată de facțiunea ce fusese creată de Bandera.
Nu trebuie uitat că Bandera a fost închis pe aproape toată durata războiului, deci nu a avut niciun rol în ce s-a întâmplat în Ucraina în acei trei ani. Sovieticii i-au numit ”banderiști” pe toți cei care luptau în Armata Insurecțională Ucraineană alături de camarazii lui Bandera.
După război, sovieticii i-au ”vânat” și ucis pe liderii organizațiilor naționaliste ucrainene, iar Bandera a fost asasinat la Munchen de un agent sovietic care a folosit o armă cu cianură. Acel agent a recunoscut că ucise un alt naționalist ucrainean în 1957 și că ordinul venise foarte ”de foarte sus”.
Vladimir Putin și ”banderiștii”
Putin și-a prezentat de multe ori viziunea asupra Ucrainei, a scos în față multă propagandă, a spus că Ucraina nu ar trebui să existe ca stat și că ucrainenii și rușii sunt același popor.
Putin a motivat că a invadat Ucraina și pentru a face ”denazificare”, deși Ucraina nu este un stat nazist: are președinte ales prin vot democratic, iar Zelenski se trage dintr-o familie de evrei.
Putin s-a referit des la ”banderiști”, iar propaganda sovietică a pus, încă de acum peste 75 de ani, semn egal între Bandera și naziști, iar ”baderiști” au fost catalogați toți cei care exprimau dorința de a exista o Ucraină independentă. În al Doilea Război Mondial au fost și facțiuni de naționaliști ucraineni care nu agreau deloc opiniile lui Bandera, dar și aceștia au fost catalogați naziști și banderiști de către sovietici.
În discursul lui Putin din 2014, când cerea parlamentului rus să anexeze Crimeea, l-a numit pe Bandera ”complicele lui Hitler”.
Bandera s-a născut în anul 1909, pe data de 1 ianuarie, iar în prima zi a anului, în ultimul deceniu, au fost mai mereu marșuri în Ucraina în cinstea lui. S-a relatat cel mai mult despre parada din prima zi a lui 2014, când mii de oameni au mărșăluit cu torțe, cei mai mulți fiind din partidul de extremă dreaptă Svoboda (Partidul Libertății). O parte dintre cei care au mărșăluit purtau uniforme similare cu cele purtate de diviziile ucrainene care au luptat în armata nazistă în cel de-al Doilea Război Mondial.
Acest partid a obținut rezultate slabe la ultimele alegeri și, deși în Ucraina există neo-naziști care spun că unele grupuri etnice au prea mare influență la nivel economic și social, este profund fals să se spună că Ucraina este o țară de neo-naziști.
La aceste marșuri s-a referit și Vladimir Putin, într-un articol amplu din 2021, când acuza Ucraina că organizează marșuri cu torțe pentru a onora ”criminali de război din unitățile SS, sub protecția autorităților”. El s-a referit și la Bandera care ”deși a colaborat cu naziștii, este considerat erou național”.
Putin a pus pe seama ”neo-naziștilor care au ars oamenii de vii” violențele din 2 mai 2014, de la Odesa și a spus că un ”masacru asemănător cu cel de la Khatyn (Hatîn) era pe cale să fie săvârșit de urmașii lui Bandera, în Crimeea, Sevastopol, Donețk și Lugansk”.
Putin i-a acuzat pe ”banderiști și neo-naziști” că instalează arme de calibru mare și folosesc civilii drept scuturi umane în orașele Ucrainei. Rusia a dat dovadă de un cinism extrem când a tot folosit recent termenul neo-naziști, mai ales că în primele zile ale campaniei, printre țintele distruse de bombele ruse a fost și memorialul de la Babyn Yar (Babi Iar), de lângă Kiev, unde naziștii au ucis zeci de mii de evrei în septembrie 1941.
Putin și propaganda rusă s-au referit la liderii aleși prin vot democratic în Ucraina cu apelative precum ”fasciști” și ”naziști” care ”asupresc etnicii ruși”. Pe acei etnici ruși, Moscova spune că trebuie sa-i ”elibereze”.
Trebuie spus că mulți ucraineni pro-occidentali au postat pe Facebook sau Twitter mesaje anti-rusești, numindu-l pe Putin, Putler (combinație fonetică între Putin și Hitler), iar pe ruși catalogându-i ca ”noii naziști”. Au postat și colaje unde, peste steagul rusesc este suprapusă swastika, cu mesajul ”Culorile ocupanților”.
Erou în Ucraina de Vest, ucigaș în Est
Bandera este privit foarte diferit în funcție de unde te afli în Ucraina: mult mai pozitiv în vest și în Kiev, mult mai negativ în estul rusofon și în sud.
La Liov (Lviv) și în alte orașe din vestul Ucrainei sunt statui ale lui Bandera și în acele regiuni Stepan este prezentat ca un erou al națiunii, un luptător pentru libertate și școlarii învață despre el ca despre un ”părinte fondator” al națiunii.
Postere mari cu Bandera au apărut la manifestațiile din Kiev în 2014, anul în care rușii au anexat Crimeea și o parte din Donbas. Cei care îl consideră erou spun că Bandera s-a luptat pentru o Ucraină independentă, a fost dușman al sovieticilor și îl prezintă ca fiind o victimă, fiindcă a fost ucis de un agent sovietic. Fanii lui Bandera susțin, despre colaborarea cu naziștii, că a fost una de scurtă durată și că ar fi greșit să se spună că a fost un aliat al germanilor, mai ales că a fost închis trei ani de nemți și doi frați au murit la Auschwitz.
În multe părți din estul Ucrainei Bandera este privit diametral opus față de vest. Este considerat terorist, criminal, fascist și colaborator al naziștilor. Polonia și Israel nu au cum să-l considere un personaj pozitiv, din cauza pogromurilor din 1941, iar Bandera clar nu a fost un personaj ”candid”.
Viktor Iușcenko, fostul președinte pro-occidental al Ucrainei l-a decorat postum pe Bandera, numindu-l ”Erou al Poporului”. Viktor Ianukovici, președintele pro-rus al Ucrainei, a revocat decorarea, un an mai târziu. Iușcenko este celebru pentru Revoluția Portocolie (the Orange Revolution) din 2004 și pentru că a fost otrăvit înainte de alegeri. Ianukovici este celebru pentru că a fugit în Rusia, după ce a fost dat jos de revoluția din 2014 (cunoscută drept Revoluția Demnității).
Istoricii ucraineni spun că, în spatele atacurilor lui Putin la adresa lui Bandera, stau lucruri mai complexe decât atacarea unui om pe care sovieticii îl considerau un dușman de moarte. Ei spun că Putin nu acceptă ideea că Ucraina este o țară independentă și vorbim despre o perspectivă imperialistă cum că ucrainenii sunt, de fapt, ruși.
Surse: BBC, New York Times, Enciclopedia Britannica, Le Monde, Washington Post, Radio Free Europe, Kyiv Post, Euronews
Sursă foto: Dreamstime.com
3
14
