Ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, califică drept ”nonsens” acuzațiile președintelui rus Vladimir Putin, care a susținut din nou, marți, că scutul antirachetă de la Deveselu ar fi o amenințare pentru Rusia.
Aurescu a făcut aceste declarații într-un interviu pentru CNN, reacționând la noile declarații susținute de Vladimir Putin în conferința de presă comună cu premierul ungar Viktor Orban.
"Complet neadevărat, un nonsens"
- "Printre multe altele, a spus (Vladimir Putin -n.r.), din nou, că sistemul de apărare antirachetă din România, de exemplu, și din Polonia, reprezintă o amenințare la adresa Rusiei – ceea ce este complet neadevărat.
- Este un nonsens să afirmi că un scut pur defensiv, care nu este îndreptat împotriva Rusiei, ci vizează posibile amenințări cu rachetă provenite din afara spațiului euroatlantic, reprezintă o amenințare pentru Rusia.
- Așa cum am menționat deja, suntem pregătiți să permitem Rusiei să verifice dacă există în România orice fel de rachete ofensive. Și nu există, asta e absolut sigur.
- Apoi a spus că Ucraina va deveni în curând membru NATO, dacă am înțeles corect afirmațiile sale. Dar acest lucru nu figurează pe agenda Alianței în prezent, nu există o decizie iminentă de a accepta Ucraina ca stat membru NATO", a afirmat Aurescu.
Întrebat dacă există flexibilitate privind solicitarea lui Putin de retragere a trupelor NATO din Bulgaria și România, ministrul român de Externe a afirmat că este inacceptabil:
- "Desigur că nu, și, așa cum știți, răspunsul NATO la propunerea avansată de Rusia în decembrie, și, de asemenea, răspunsul scris al SUA la aceste propuneri, au fost foarte clare în această privință. Orice solicitare de retragere a trupelor și a echipamentelor NATO desfășurate deja în teritoriile aliaților estici este în strânsă conexiune cu angajamentele aliaților NATO prevăzute în Articolul 5. Prin urmare, fiind vorba despre un aspect care ține tocmai de nucleul, de esența misiunii NATO, și anume apărarea colectivă, este inacceptabil să existe orice fel de veto pe această temă din partea unui stat terț".
Chestionat despre potențiala vulnerabilitate a Republicii Moldova în fața strategiei sau agresiunilor Rusiei, Bogdan Aurescu a afirmat că, în octombrie, de exemplu, am asistat la o criză a gazului din Republica Moldova, care "a fost determinată, în mod clar, de unele acțiuni ruse împotriva acestei țări, fiind "un foarte bun studiu de caz de acțiune hibridă asupra unei țări din vecinătatea estică".
Reuniune la București a miniştrilor de Externe ai statelor membre NATO de pe flancul estic
Joi, la București, va avea loc o rundă de consultări (în format hibrid) pe tema crizei de securitate din proximitatea Ucrainei şi din regiunea Mării Negre a miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor din Formatul Bucureşti 9 (B9) cu ministrul francez Jean-Yves Le Drian, la care va lua parte, la invitaţia ministrului român, şi ministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Dmytro Kuleba.
- "Astfel, vom avea ocazia să discutăm despre căile și mijloacele prin care să continuăm să promovăm dialogul și să ajungem la dezescaladare în regiune", a spus Aurescu, la CNN.
Potrivit MAE, va fi un schimb aprofundat de evaluări privind evoluţiile de securitate din vecinătatea estică/regiunea Mării Negre, cu impact asupra securităţii euroatlantice în ansamblul său, din care securitatea Mării Negre face parte integrantă.
Totodată, vor fi discutate şi "măsurile pentru consolidarea, în mod unitar şi coerent, a întregului Flanc Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, prin întărirea posturii aliate de descurajare şi apărare, inclusiv în urma anunţului recent al Franţei de a contribui la acest efort, prin sporirea prezenţei sale militare în România".
Reuniunea în Format B9 cu Franţa va cuprinde şi o sesiune la care va participa ministrul ucrainean al Afacerilor Externe, Dmytro Kuleba, în semn de solidaritate şi susţinere pentru securitatea şi stabilitatea acestei ţări, precum şi pentru suveranitatea şi integritatea sa teritorială.
Formatul B9 este o iniţiativă lansată în 2015, la care participă cele 9 state membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.
13
4
