PSD, PNL, UDMR, PRM si PC au scapat 32 de inculpati, acuzati de fraude bancare, in frunte cu Dinel Staicu

Marţi, 26 februarie 2008, 18:28 Actualitate | Esenţial

Intr-un an, 32 de persoane acuzate de fraude bancare au scapat de anchetele DNA ca urmare a dezincriminarii faptelor, a anuntat astazi, la sedinta de bilant, seful procurorilor anticoruptie, Daniel Morar. Dezincriminarea fraudelor bancare s-a produs in 2007, cand Parlamentul a votat o lege initiata de trei deputati PSD: Valer Dorneanu, Florin Iordache si Tudor Mohora. Cei trei au eliminat dintr-o lege anti-coruptie infractiunile comise la acordarea si utilizarea creditelor. Printre beneficiarii legii, votate de PSD, PNL, UDMR, PRM si PC,  se numara si Dinel Staicu, fostul finantator al echipei “U” Craiova.

Vezi cum au votat deputatii dezincriminarea fraudelor bancare

“Din cei 54 de inculpati achitati prin hotarari definitive, un numar de 32 de inculpati au fost achitati ca urmare a dezincriminarii faptelor prevazute de articolul 10 din legea 78/ 2000”, a anuntat seful DNA, Daniel Morar. Dezincriminarea fraudelor bancare a fost ideea deputatilor PSD Valer Dorneanu, Florin Iordache si Tudor Mohora. Cei trei au modificat doua articole de lege, eliminand complet infractiunile referitoare la acordara si utilizarea creditelor. Au ramas doar infractiunile legate de acordarea si urmarirea subventiilor.

PSD, ingrijorat de interventia statului in relatia client-banca

In expunerea de motive, cei trei depuati PSD au explicat ca “prin modificarile propuse se urmareste eliminarea posibilitatii de interventie a statului in contractele civile”. Cei trei au incercat sa justifice dezincriminarea fraudelor bancare cu urmatorul argument: “procurorii DNA pot face anchete si cercetari cu privire la derularea creditelor, pentru a vedea daca s-a incalcat norma interna prin a caror incalcare sa se atraga raspunderea penala. Normele interne ale bancii reprezinta un regulament intern al bancii care ar trebui sa priveasca exclusiv banca si clientul. Mai mult, actualmente bancile comerciale din Romania sunt cu capital privat iar intre banca si client trebuie sa functioneze numai contractul de credit fara vreun amestec din partea statului”. Deputatii PSD Dorneanu, Mohora si Iordache au mai scris in expunerea de motive ca “urmarirea de catre procurorii DNA a modului de derulare a creditelor a creat un climat de nesiguranta in randul angajatilor bancilor comerciale”.

Desi Guvernul s-a impotrivit, PNL a votat dezincriminarea fraudelor bancare

Guvernul a avizat negativ initiativa legislativa semnata de cei trei deputati PSD pe motiv ca adoptarea ei ar fi un “urias regres” in ce priveste incriminarea coruptiei in sectorul privat. “Conventiile internationale ratificate de Romania trateaza in mod unitar coruptia in sectorul public si coruptia in sectorul privat, statul roman angajandu-se sa incrimineze faptele de coruptie indiferent de sectorul in care se savarsesc”, se arata in punctul de vedere al Guvernului trimis Parlamentului in iulie 2006. Cu toate acestea, proiectul de lege al celor trei deputati prin care au fost dezincriminate fraudele bancare a fost votat inclusiv cu voturile PNL, chiar daca Guvernul s-a opus. La inceputul anului 2007, presedintele Traian Basescu a intors legea in Parlament pentru reexaminare, insa deputatii si senatorii n-au tinut cont de observatiile sale. Legea fost adoptata in martie 2007 cu 172 de voturi pentru si 42 impotriva si 11 abtineri. Doar senatorii PD-L au votat impotriva, legea trecand cu voturile PSD, PNL, UDMR si PC, dupa cum rezulta din stenograma Camerei Deputatilor.

Dinel Staicu, anchetat pentru deturnarea creditelor luate de la BIR

Potrivit unor surse din Parlament, unul dintre marii beneficiari ai legii este Dinel Staicu, fostul finantator al echipei Universitatea Craiova. Acesta ar fi facut un puternic lobby pentru trecerea legii. Staicu fusese trimis in judecata de DNA in noiembrie 2006 pentru schimbarea destinatiei creditelor luate de la fosta Banca Internationala a Religiilor. Tot in noiembrie 2006 a fost depusa initiativa legislativa prin care erau dezincriminate fraudele bancare. Potrivit procurorilor, fosta BIR i-a acordat  lui Dinel Staicu credite in valoare de peste 9 milioane de dolari, cu incalcarea normelor interne. Cu o parte din bani, Staicu ar fi cumparat actiuni la SIF Oltenia, unde a devenit presedinte. Ziarul Cotidianul scria in aprilie 2007 ca societatile care au obtinut creditele au falimentat intre timp. Dinel Staicu nu a putut fi contactat pentru a-si prezenta punctul de vedere.


Cum arata legea inainte de modificare
Astfel, legea 78 pe 2000 prevedea la articolul 10 ca “sunt pedepsite cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi urmatoarele fapte, daca sunt savarsite in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite:
a) stabilirea, cu intentie, a unei valori diminuate, fata de valoarea comerciala reala, a bunurilor apartinand agentilor economici la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar, comisa in cadrul actiunii de privatizare sau cu ocazia unei tranzactii comerciale, ori a bunurilor apartinand autoritatilor publice sau institutiilor publice, in cadrul unei actiuni de vanzare a acestora, savarsita de cei care au atributii de conducere, de administrare sau de gestionare;
b) acordarea de credite sau de subventii cu incalcarea legii sau a normelor de creditare, neurmarirea, conform legii sau normelor de creditare, a destinatiilor contractate ale creditelor sau subventiilor ori neurmarirea creditelor restante;
c) utilizarea creditelor sau a subventiilor in alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate.

Cum arata legea cu modificari
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.
Articol unic. – Literele b) si c) ale articolului 10 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, publicata în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 219 din 18 mai 2000, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
b) acordarea de subventii cu încalcarea legii, neurmarirea, conform legii, a destinatiilor subventiilor;
c) utilizarea subventiilor în alte scopuri decat cele pentru care au fost acordate, precum si utilizarea în alte scopuri a creditelor garantate din fonduri publice sau care urmeaza sa fie rambursate din fonduri
publice.”