Liderii UE au dat vineri undă verde sancționării regimului din Belarus, dar nu și a lui Alexandr Lukașenko, alături de un mesaj de fermitate, cu amenințări de sancțiuni, pentru Turcia, după discuții aprinse, scrie AFP.
"Am decis aplicarea de sancțiuni împotriva responsabililor represiunii din Belarus", a anunțat în cursul nopții președintele Consiliului, Charles Michel.
Aceste sancțiuni, care vor deveni "efective de vineri", îngheață averile persoanelor în discuție, care vor avea de asemenea interdicție de a intra pe teritoriul UE. Președintele Lukașenko nu figurează pe această listă, care include circa "40 de nume", dar nu este încă închisă, a precizat Michel.
Dubla abordare
Principiul sancțiunilor a fost aprobat de mai multe săptămâni, dar era nevoie de unanimitatea celor 27 pentru aplicarea lor. Ori, Cipru condiționa acordul său de o poziție fermă a UE față de acțiunile Turciei în apele sale teritoriale.
Președintele cipriot Níkos Anastasiades a obținut câștig de cauză după peste șapte ore de "discuții aprinse".
În acest conflict din Mediterana, unde Turcia, Grecia și Cipru își dispută zăcăminte de hidrocarburi, UE a adoptat o dublă abordare față de Ankara: îmbunătățirea cooperării și relansarea uniunii vamale, dar cu condiția ca Turcia să stopeze forajele ilegale în apele teritoriale ale Ciprului, a explicat Charles Michel.
"Dacă Ankara continuă acțiunile ilegale, vom utiliza toate instrumentele la dispoziția noastră", a avertizat Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene. Comisia a fost însărcinată să elaboreze sancțiuni economice care să poată fi "folosite imediat", a precizat ea.
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan a fost invitat să "profite de această ofertă" și liderii UE au convenit să evalueze "înainte de sfârșitul anului dacă au fost înregistrate dezvoltări pozitive", a precizat Charles Michel.
"Solidaritatea față de Grecia și Cipru (...) nu este negociabilă", a avertizat Emmanuel Macron.
Nagorno Karabah, China și economia digitală
"Anumite state sunt foarte reticente atunci când vine vorba de a trasa linii roșii pentru Turcia, de aceea discuțiile au durat atât de mult", a explicat cancelarul austriac Sebastian Kurz, care a precizat că "nu se gândește doar la Germania".
"UE are multe interese să dezvolte o relație cu adevărat constructivă cu Turcia, în ciuda tuturor dificultăților", a subliniat și cancelarul german Angela Merkel, care își dorește o "nouă dinamică".
Tensiunile cu Ankara nu se rezumă doar la acest subiect: vizând implicit Turcia și Rusia, liderii europeni au condamnat "orice ingerință" în conflictul Nagorno Karabah, teritoriul azer separatist susținut de Armenia și unde au loc în prezent confruntări armate.
Emmanuel Macron a afirmat că dispune de informații privind prezența în regiune a "300 de combatanți sirieni din grupări jihadiste" care au tranzitat Turcia. Acesta a cerut "explicații" președintelui Erdogan și a cerut NATO să "privească în față" acțiunile Ankarei.
Alte discuții au fost în schimb mai relaxate. Liderii europeni au adoptat "fără discuții și dezbateri" strategia lor față de China și s-au angajat pentru o nouă reuniune cu președintele Xi Jinping în 2021, subliniind însă "gravele preocupări legate de situația drepturilor omului".
Liderii UE se reunesc vineri, la ora 9.30, pentru a doua zi a summitului, consacrată economiei digitale.
0
3
