După patru zile și patru nopți de negocieri, fiecare lider european afirmă că a obținut ce a dorit în planul de relansare de 750 de miliarde de euro adoptat la Bruxelles. Cine sunt câștigătorii și cine sunt perdanții acordului, într-o analiză AFP.
Câștigătorii
- Solidaritatea europeană
Pentru prima oară, Uniunea Europeană va recurge la datorii colective la scară mare. Ideea părea de neconceput în urmă cu câteva luni, înaintea crizei coronavirusului.
Berlinul a acceptat în cele din urmă ideea. Cancelarul german Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au propus la jumătatea lunii mai crearea unui fond de 500 de miliarde de euro pentru susținerea relansării economice, un plan care a influențat puternic Planul de redresare acceptat la summit.
- Spania și Italia
Cele două țări din Sud, cele mai afectate de pandemia de coronavirus, vor fi principalele beneficiare ale fondurilor deblocate.
Dintre cele 750 de miliarde de euro, 390 de miliarde vor fi date direct statelor membre, la care se adaugă în caz de nevoie 360 de miliarde disponibile sub formă de credite.
Potrivit lui Emmanuel Macron, Franța va fi al treilea beneficiar al ajutoarelor, cu 40 de miliarde de euro.
Și, în ciuda insistențelor țărilor "frugale", în frunte cu Olanda, care nu are încredere în rigoarea bugetară a sudicilor, o capitală nu va avea drept de veto pentru acordarea acestor ajutoare dacă va considera că nu au fost îndeplinite obiectivele fixate în planul de reforme.
- Lupta împotriva încălzirii climatice
Circa 30% din fondurile de relansare și din bugetul UE vor fi consacrate luptei împotriva schimbărilor climatice. Este menționat de asemenea respectarea obiectivului de neutralitate climatică în 2050.
Guvernele naționale sunt invitate să transmită proiecte de relansare în raport cu obiectivele climatice și care să aibă în vedere mașinile electrice, eficiența energetică și energiile regenerabile.
Perdanții
- Programele europene
În negocieri, pentru a satisface țările "frugale" (Olanda, Suedia, Danemarca, Austria), s-a recurs la reduceri ale fondurilor care nu sunt prealocate, respectiv se situează în afara anvelopelor naționale pentru statele membre.
Fonduri dedicate în proiectul de buget și în fondul de relansare au dispărut sau au fost puternic reduse: sănătatea, cercetarea, migrația, InvestEU (programul care vizează stimularea investițiilor) sau Eramus+ pentru studenți. Un instrument de solvabilitate pentru companii a fost eliminat.
- Opozanții rabaturilor
Cu plecarea Marii Britanii, al cărei rabat acordat premierului Margaret Thatcher a inspirat corecțiile la contribuțiile altor cinci țări (Olanda, Austria, Suedia, Danemarca, Germania), celelalte state sperau că se termină și cu acest dispozitiv.
Aceste cinci țări consideră că contribuția lor la bugetul UE este disproporționată în raport cu sumele pe care le primesc de la Uniune.
Dar aceste rabaturi au fost menținute și chiar majorate. O garanție pentru a asigura votul "frugalilor".
Dificil de spus
- "Frugalii"
"Au câștigat mult dar au ieșit din summit cu poziții foarte îndepărtate față de ce doreau inițial", arată Eulalia Rubio, de la Institutul Delors.
Aceste țări s-au opus ideii datoriilor comune și cereau ca toate fondurile instrumentului de relansare să fie acordate sub formă de credite și nu de subvenții.
- Statul de drept
Premierul ungar Viktor Orban susține că "toate tentativele de a lega statul de drept de buget au fost stopate". Polonia susține și ea aceeași idee.
Negociatorii UE insistă însă că nu este cazul și că executivul european va prezenta un plan pentru a face această legătură explicită. Doar timpul va arăta dacă Bruxellesul este în măsură să concretizeze acest plan.
"Este vag, dar asta nu înseamnă că nu va putea fi aplicat ulterior", apreciază Eulalia Rubio.
7
9
