​Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) susține în documentul trimis Curții de Apel București că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, ar fi fost folosit ca sursă de către Securitate încă din anul 1979. CNSAS mai spune, invocând documente, că Mugur Isărescu "a activat că informator în perioada 1979-1989", fiind recrutat în perioada în care era cercetător.

Mugur IsarescuFoto: Facebook

Cererea CNSAS poate fi consultată aici.

Curtea de Apel Bucuresti a înregistrat în 16 iunie acțiunea CNSAS împotriva lui Mugur Isărescu.

În cererea prin care solicită instanței să constate că Isărescu a colaborat cu Securitatea, CNSAS invocă documente din dosarele Securității. În documentul obținut de HotNews.ro sunt mai multe pasaje anonimizate. De asemenea, sunt anonimizate și numele şi numele conspirativ al lui Isărescu.

Documentele invocate de CNSAS arată că Isărescu ar fi fost folosit de Securitate ca persoană de sprijin / sursă încă din 1979.

  • "Învederăm onoratei instanţe că, din analiza dosarelor (...), rezultă că domnul (Mugur Isărescu, n.r.) a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ (...). La stabilirea identităţii dintre sursa (...) şi dl. (Mugur Isărescu- n.r.) au fost avute în vedere mai multe documente, pe care le ataşăm în copie certificată, potrivit legii, respectiv: dosarul nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv, dosar nr. (cota CNSAS) - Dosar obiectiv. Astfel, în cuprinsul tabelului privind reţeaua informativă datat 3.05.1989 se găseşte consemnarea (...) cu numele conspirativ (...); data obţinerii aprobării de partid (...) 16.03.1986. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că dl. (Mugur Isărescu, n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR", se arată în documentul trimis în instanţă de CNSAS.
  • "Așa cum rezultă din nota de constatare nr. (...), domnul (n.r. - Mugur Isărescu) a activat ca informator, cu numele conspirativ (...), în perioada 1979-1989, fiind recrutat de către (...), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (...). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informații prin care se denunțau activități potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparație cu alte țări-notele din 16.12.1987 (...) și 05.03.1985 (...) Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)", se mai arată în solicitarea CNSAS către instanță.

În cele două note redactate de mână și semnate cu numele conspirativ, acesta informa Securitatea despre "comentariile negative ale unor persoane la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist", se arată în documentul CNSAS.

  • "Are răbufniri destul de dese de nemulțumire față de aspecte sociale precum: transport în comun din Drumul Taberei (acuză că îi răpește mai mult de o oră); încălzirea locuinței în care trăiește; aprovizionarea cu alimente, programele de televiziune. Are tendința de a face comparații cu situația din alte țări. (...) Sursa a constatat o accentuare evidentă a manifestărilor de nemulțumire, după ce a divorțat", ar fi una dintre notele către Securitate date de Isărescu.
  • „În legătură cu întâlnirea din 05.03.1985 dintre E.D. și M.I. și D.W. /.../ sursa poate relata următoarele: /.../ D.W. în discuții a menționat dificultățile întâmpinate de membrii comunității diplomatice din București în această iarnă (în legătură cu asigurarea gazelor și căldurii). A arătat că diplomații acreditați la București își exprimă nedumerirea în legătură cu acest lucru, întrucât de regulă membrii corpului diplomatic sunt protejați în orice țară, în România însă ei au stat în condiții mai dificile decât populația. 3. A manifestat interes față de eventualele măsuri care vor fi luate în România pentru depășirea acestor dificultăți. De asemenea, dacă în România sunt discutate efectiv alternative de dezvoltare economică sau numai se repetă linia oficială. 4. A pus întrebări în legătură cu unele neconcordanțe între cifrele publicate în presă privind îndeplinirea planului de dezvoltare a României (de exemplu, din anuarul statistic al RSR reiese că ponderea țărilor socialiste în comerțul nostru exterior este de cca 45%, pe când din datele comunicatului de îndeplinire a planului este 54%)”

Potrivit adresei înaintate de CNSAS, „pe baza informațiilor furnizate cu solicitudine de către pârât, ofițerii din cadrul Securității au dispus următoarele:

  • Notă de verificare și cunoaștere. Cele semnalate se verifică și prin alte surse. Propun exploatarea notei la mapa CI.
  • Sursa a furnizat nota ca urmare a participării sale la întâlnirea cu cetățeanul englez D. W. pe lângă care este dirijat. Discuțiile dintre cei trei au fost controlate prin mijloace IDEB în cooperare cu Direcția a III-a. Cele relatate de sursă vor fi confruntate cu discuțiile de pe bandă. Sursa a mai relatat că atât el, cât și D.E. au fost invitați de D.W. în ziua de 26.03.1985 la un cocktail, pe care-l va organiza înaintea plecării și unde vor fi invitate mai multe persoane. Sarcini: Sursa a fost instruită să semnaleze operativ dacă F.W îl mai invită pe E.D. fără prezența altor. Măsuri: Propun ca materialul să fie exploatat la dosarul privind pe D.W. și informare la Direcția a III-a cu aspectele rezultate din discuții. Însemnare marginală, /.../ De acord. Obțineți și dvs banda și redați discuțiile, după care raportul cu concluzii, în urma controlării contactului”

Consiliul National Pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a stabilit într-o notă de constatare că guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, este colaborator al fostei Securități, scria Ziare.com. în 15 iunie. Instituția a sesizat Curtea de Apel București, pentru a confirma sau infirma verdictul. Nota de Constatare a fost depusă la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti pentru stabilirea calităţii de colaborator al Securităţii. Cea care a cerut CNSAS să verifice dacă Mugur Isărescu a colaborat cu Securitatea este asociația Parakletos, fondată de avocatul Gheorghe Piperea.

Mugur Isărescu a mai fost acuzat și în 2017 că a semnat note informative la Securitate sub numele de cod „Manole”, potrivit unor articole publicate de România Liberă.

La acea vreme, oficialii Băncii Nationale au transmis ziarului citat un răspuns, mai exact un fragment din interviul acordat de Mugur Isărescu ziarului Jurnalul National: "Activitatea mea de dinainte de '89 este arhicunoscuta. Am lucrat timp de 17 ani intr-un singur loc, la Institutul de Economie Mondiala. (...) Institutul avea intr-adevar o poziție speciala in epoca. De exemplu, avea acces direct la fluxul Reuters, pentru a accesa preturi, evoluții de cursuri valutare, știri din economia mondiala etc. Analizele cercetatorilor pe baza acestor date ajungeau pe canale specializate la institutiile abilitate, la Ministerul Comertului, la Guvern, inclusiv pe masa lui Ceausescu. Având in vedere importanta si destinația acestora, era precizat cu inițiale numele tuturor celor care participau la redactarea materialelor, de la analist la dactilografa. Din acest motiv, probabil, au apărut, si continua sa prezinte interes si astăzi, întrebările legate de activitatea IEM. (...)

Când am devenit prim-ministru, am cerut explicit sa se analizeze activitatea institutului. Concluzia acelei analize a fost una clara: ca nu e vorba de asa ceva! Este adevărat ca statutul neconventional al IEM impunea salariaților o anumita rigoare. Cu atat mai mult, cu cat am avut multe intalniri in acea perioada cu cercetatori, cu jurnaliști străini, cu diplomați, si am plecat de mai multe ori in strainatate. Desigur, cu acceptul, asa cum era atunci, al institutiilor statului. Si cu referințe pe care angajatii le scriau intre ei ca garantii reciproce. Colectivul nostru era foarte unit in jurul personalității academicianului Costin Murgescu. Orice eventuala alta asa-zisa referință nu poate fi decât un prefabricat, asa cum au fost multe pe aceasta tema din 1989 încoace. In 27 de ani, tot ce se facea acolo a fost verificat si rasverificat. Asa ca eventualele insinuări, care pot apărea, nu pot fi decât noi episoade din lunga lista de strădanii de a fi acuzat cu orice preț de către aceeasi oameni care și-au făcut un subiect cotidian din persoana mea".