Celebrăm astăzi 70 de ani de la Declarația Schuman, care a inițiat procesul construcției Europene. În plină criză globală, Europa se uită la lecțiile trecutului ca să își consolideze viitorul. Europa de astăzi s-a format în mare parte prin competiție de idei, sub presiunea unor nevoi concrete în fața unor conflicte istorice și crize. De 70 de ani, provocările de orice fel sunt tratate de europeni din prisma supremației valorilor unei societăți în pace, liberă și solidară. Iar acestea sunt valorile împărtășite de cetățenii statelor membre.
La 8 mai am marcat 75 de ani de la sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial în Europa. Din 1945, Europa traversează cea mai lungă perioadă de pace și stabilitate continuă din istoria sa. După 1989, continentul divizat a reușit o reunificare pașnică. Uniunea Europeană a extins, prin voința cetățenilor, umbrela sa de libertate, securitate și prosperitate peste o mare parte din continent.
În 71 de ani de relații transatlantice și 70 de ani de unitate, Europa a reacționat și a învățat din crizele pe care le-a depășit. Mai mult, fiecare moment de cumpănă a furnizat noi piste de integrare și soluții dedicate securității și prosperității unui număr în creștere de state membre.
În 2020, pandemia de COVID-19 ne-a adus, din nou, în fața unei încercări fără precedent modern. Europa, fiecare dintre noi, suntem, atât la nivel personal, cât și societal nevoiți să ne adaptăm. Amploarea acestei crize ne îndeamnă, în mod inevitabil, să ne amintim de fundamentele unității noastre, de relevanța valorilor europene trăite în solidaritate, de importanța efortului și sprijinului comun.
În cei 70 de ani de existență, proiectul european și-a demonstrat fiabilitatea prin reformare continuă a soluțiilor cu păstrarea valorilor și obiectivelor. Punerea în comun a resurselor, integrarea economiilor și libera circulație a bunurilor, persoanelor, ideilor reprezintă elemente esențiale pentru o societate prosperă, pentru un trai mai bun pentru toți cetățenii europeni. Dar acestea nu pot să fie declarative, ele trebuie traduse în politici și mecanisme tot mai eficiente care să servească interesul public și să răspundă dificultăților actuale și viitoare.
Acestea provocări erau evidente și fără criza sanitară actuală. Este însă forța și metoda dovedită a Europei sa convertească crizele în oportunități.
Uniunea Europeană s-a adaptat la pandemia de COVID-19, chiar dacă debutul a fost mai lent. Mecanismele sale, uneori laborioase și tehnice, sunt democratice, inclusive și până la urmă eficiente. Soluțiile reactive și individuale inițiale, au fost rapid, chiar dacă nu și ușor, înlocuite prin colaborare care să servească interesul comun.
Granițele interne ale UE sunt redeschise pentru traficul de mărfuri. Au fost convenite coridoare de transport adaptate și mecanisme pentru ca cetățenii statelor UE să se întoarcă acasă. S-a ajuns în foarte scurt timp la achiziții centralizate de materiale medicale, echipamente și medicamente și depozitarea lor în comun, iar România este primul stat membru care găzduiește o astfel de rezervă RescEU. Sute de mii de cetățeni UE s-au repatriat în țările lor prin zboruri convenite la nivel european prin Mecanismul European de Protecție Civilă. Mecanisme financiare semnificative de asistență au fost puse în mișcare și altele sunt în pregătire la nivel UE.
Testul gestiunii imediate trecut, urmează testul realității fazei de recuperare și relansare economică. Aici vom vedea calitatea metodei europene. Dacă istoria acestor 70 de ani e un indiciu, avem motivația și mijloacele să ne reinventăm.
Europa are soluții politice și structurale pentru problemele de mediu, de creștere economică, de inegalitate socială și instrumente pentru o contribuție globală. Are și argumente pentru formule inovative de cooperare internațională fie că vorbim de combaterea schimbării climatice sau de acorduri comerciale.
În Europa, o viziune ambițioasă dovedită se întâlnește cu precizia și creativitatea juridică. Riscul nu e în metodă, ci în egoismul intereselor înguste și în uitare.
Din mai 1950, Europa este un spațiu al solidarității care modelează competiția și exclude jocul de sumă nulă. Punerea la îndoială a solidarității europene în momente critice cum sunt cele de astăzi poate genera pierderi reale, ireversibile pentru cetățeni.
Uniunea Europeană reprezintă o formă de solidaritate programatică, pragmatică și rațională. Nu ne putem permite să acționăm fragmentat. O Uniune divizată, dominată de stereotipuri negative și abordări unilaterale este slăbită în fața luptei cu provocările de orice fel, mai ales cele venite din partea competitorilor ce propun astăzi presupuse viziuni alternative. Această competiție nu este doar una în spațiul ideilor și al narațiunilor dominante, ci și al politicilor concrete.
Miza este prosperitatea, libertatea și securitatea noastră a tuturor. Este, de asemenea, imperativ ca succesul combaterii pandemiei să nu fie în dauna libertăților fundamentale și edificiului democratic bazat pe stat de drept, libertate de expresie și presă, pe alegeri libere și corecte. Atunci când tentația iliberalismului, a măsurilor unilaterale, a populismului și a naționalismului persistă, trebuie să propunem soluții reale. Soluții care nu sacrifică termenul lung și generațiile viitoare.
În urmă cu 70 de ani, Declarația Schuman viza creșterea unității și cooperării europene ca răspuns la război, foamete și competiție ideologică brutală. Astăzi, avem datoria de a explica Europa generațiilor actuale și viitoare. Este evidentă nevoia de a înțelege și actualiza viziunea care a stat la baza Declarației Schuman, în special importanța solidarității și cooperării europene.
Pentru România, nu există altă opțiune decât aceea a creșterii profilului său și a dezvoltării sale în continuare în cadrul unei Uniuni Europene solidare și puternice, cu instituții consolidate. Acesta înseamnă, așa cum arătat în timpul Președinției României a Consiliului UE, contribuție la continuitate și ambiție pentru reformă.
Este momentul consolidării proiectului european astfel încât să răspundă în continuare, și mai eficient, așteptărilor și necesităților cetățenilor săi. E și cel mai eficient antidot față de curentele care propun o sciziune sau diminuare a ambițiilor europene comune.
În contextul actual, consolidarea înseamnă o viziune comună de redresare economică, cu respectarea specificului și nevoilor fiecăruia, în spiritul interesului comun. Garanții pentru tineri, scheme de asistență de șomaj, mecanisme de protecție în fața șocurilor economice sunt astăzi toate considerate la nivel european. Doar prin soluții practice vom putea răspunde așteptărilor cetățenilor și răspunde criticilor.
Uniunea Europeană rămâne, în special pentru vecinii săi, un model de prosperitate, bunăstare și securitate a propriilor cetățeni, motiv de speranță și binevenit partener de dezvoltare și modernizare.
Proiectul european – un proiect de pace, de parteneriat, de valori comune și solidaritate – este departe de a fi încheiat. Uniunea Europeană, imperfectă și în construcție, este mai indispensabilă ca niciodată. Cetățenii noștri au nevoie, poate la fel de mult ca acum 70 de ani, de stabilitate economică, oportunități, securitate și garanția respectării drepturilor oriunde trăiesc sau muncesc.
România este ferm angajată în aprofundarea proiectului european, în consolidarea unei Uniuni Europene puternice în interior și capabilă să acționeze coerent în exterior, în raport cu statele terțe, cu partenerii săi din vecinătate, cu partenerii strategici. România va acționa, în continuare, în spiritul Declarației de la Sibiu adoptată de liderii europeni acum exact un an, când Președintele României găzduia cu succes la Sibiu Summit-ul european, în cadrul Președinției României a Consiliului UE.
În continuare, proiectul european trebuie să însemne un angajament solid în sprijinul partenerilor din vecinătate, în favoarea continuării politicii de extindere și o acțiune globală orientată către pace, stabilitate, promovarea valorii multilateralismului, comerțului liber și echitabil, a dezvoltării durabile și inclusive, a drepturilor omului și democrației.
Perspectiva europeană reafirmată a statelor din Balcanii de Vest și aniversarea a 11 ani de la formarea Parteneriatului Estic oferă o perspectivă cetățenilor care așteaptă reforme concrete pentru sprijinul UE. Chiar în această perioadă au loc negocieri privind Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 și pentru modul în care Pactul Ecologic European va contura viitorul Europei inclusiv prin prisma gestiunii efectelor crizei COVID19. Compromisurile necesare trebuie să respecte principiul interesului comun consacrat în istoria acestor 70 de ani.
La 9 mai 1950, ministrul francez de externe Robert Schuman spunea într-un discurs memorabil, care a pus bazele Uniunii Europene, că „Europa nu va fi făcută dintr-o dată sau conform unui singur plan. Va fi construită prin realizări concrete care creează mai întâi o solidaritate de facto”.
În acest spirit, la 70 de ani distanță, aflați în mijlocul unei noi crize și punând în comun eforturile de a o depăși, avem oportunitatea de a convinge cetățenii de semnificația rolului Uniunii Europene în lume și de responsabilitatea noastră față de viitorul său.
Bogdan Aurescu este Ministrul Afacerilor Externe în Guvernul României
7
1
