Înalta Curte vrea să sesizeze Justiția europeană în dosarul Darius Vâlcov, în legătură cu decizia CCR privind completurile specializate

de R.M.     HotNews.ro
Marţi, 15 octombrie 2019, 13:55 Actualitate | Esenţial


Darius Valcov
Foto: Guvernul Romaniei
Un complet de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a ridicat din oficiu, marţi, în procesul lui Darius Vâlcov, o posibilă sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) cu privire la aplicarea deciziei Curţii Constituţionale pe completurile specializate în cazuri de corupţie, potrivit Agerpres.

Marţi, în dosarul de corupţie în care Darius Vâlcov a fost condamnat în primă instanţă la opt ani de închisoare pentru trafic de influenţă, avocaţii intenţionau să ridice o excepţie de nulitate absolută, urmând să ceară ca acest dosar să fie trimis spre rejudecare, ca urmare a deciziei Curţii Constituţionale privind completurile specializate.

Preşedintele completului a pus însă în discuţie sesizarea CJUE cu patru întrebări preliminare pentru pronunţarea unei hotărâri în legătură cu aplicarea deciziei Curţii Constituţionale.

Practic, Instanţa supremă doreşte să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii în dosarele de fraude pe fonduri europene.

De asemenea, judecătorii români doresc să afle dacă tratatele şi deciziile UE se opun adoptării unei decizii de către Curtea Constituţională privind compunerea completurilor de judecată.

Cele patru întrebări sunt următoarele.

  • Art. 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, art.325 alin. (I) din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene, art.58 alin.(3) din Directiva (UE) 2015/849 a Parlamentului European şi a Consiliului din 20 mai 2015 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, de modificare a Regulamentului (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European şi al Consiliului şi de abrogare a Directivei 2005/60/CE a Parlamentului European şi a Consiliului şi a Directivei 2006/70/CE a Comisiei, art.4 din Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European şi a Consiliului din 5 iulie 2017 privind combaterea fraudelor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal, elaborată în temeiul articolului K.3 din Tratatul privind Uniunea Europeană, privind protejarea intereselor financiare ale Comunităţilor Europene din 26 iulie 1995, trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care sa soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?
  • Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alin. 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?
  • Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?
Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, principiul liberului acces la justiţie include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?

Avocaţii au primit termen până pe data de 17 octombrie pentru a depune opiniile lor cu privire la sesizarea CJUE.

Dacă instanţa va decide să sesizeze CJUE, procesul lui Darius Vâlcov se va suspenda.

De asemenea, se vor suspenda toate dosarele care ar trebuie rejudecate în baza deciziei CCR.
Ultimul termen în dosarul lui Darius Vâlcov, ajuns la un complet de 5 judecători, a avut loc la instanța supremă în 17 septembrie, când magistrații au amânat judecarea invocând că CCR nu a motivat decizia privind completurile specializate. Următorul termen a fost stabilit pentru 15 octombrie.

Între timp, Curtea Constituțională a publicat, în 10 octombrie, motivarea deciziei din 3 iulie prin care a constatat că completurile de 3 judecători de la instanța supremă au fost constituite nelegal. Potrivit CCR, dosarele care au fost judecate la fond de un complet de 3 judecători și care sunt în faza de apel la completurile de 5 judecători ar urma să fie rejudecate de completuri specializate în infractiuni de corupție.
În aceste condiții, procesul lui Darius Vâlcov este la un pas de rejudecare.

În 9 septembrie, magistrații instanței supreme au amânat, tot în așteptarea motivării deciziei CCR, dosarul Turceni-Rovinari, în care sunt judecați Victor Ponta și Dan Șova. Aceeași decizie a fost luată și în procesul în care fostul deputat PSD Sebastian Ghiță, fugar în Serbia, este acuzat că i-ar fi dat mită fostului primar al Ploieștiului Iulian Bădescu.

În 3 iulie, Curtea Constituțională a stabilit că există un conflict între Parlament pe tema completurilor specializate pe corupție de la instanța supremă și a anunțat că vor fi rejudecate toate dosarele de la Înalta Curte soluţionate în prima instanţă până în ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.

În 3 iunie, la câteva zile de la încarcerarea lui Liviu Dragnea, Darius Vâlcov a demisionat din funcția de consilier de stat al premierului Viorica Dăncilă. Demisia nu a fost una surprinzătoare, în condițiile în care Vâlcov este unul dintre oamenii cei mai apropiați lui Liviu Dragnea, iar după condamnarea fostului lider al PSD aceștia au fost înlăturați pe rând din funcții.

Pentru ce este judecat Darius Vâlcov

Darius Vâlcov - eminența cenușie a programului economic al PSD și artizan al mai multor măsuri economice controversate - a fost condamnat în 8 februarie 2018 de instanța supremă la opt ani de închisoare cu executare, decizia nefiind definitivă. Darius Vâlcov ar fi săvârșit faptele de care este acuzat în perioada în care era primar al municipiului Slatina. El a primit o condamnare de patru ani de închisoare pentru trafic de influență, șase ani pentru spălare de bani și doi ani pentru operațiuni financiare sau acte de comerț incompatibile cu funcția. De asemenea, instanța a decis menținerea sechestrului instituit în acest dosar pe bunuri și conturi ale fostului consilier al premierului.

Vâlcov a fost trimis în judecată, în mai 2015, pentru trafic de influență, spălare de bani, efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale, în formă continuată. Alături de Vâlcov sunt judecați Lucian Petrut Șușală (fost șofer al lui Darius Vâlcov), Minel Prina, fost primar al municipiului Slatina, Petre Bogdan Timofte și Constantin Tomescu.

Potrivit DNA, în cursul anului 2009, omul de afaceri Theodor Bernă, administratorul companiei Tehnologica Radion, l-a contactat pe Darius Vâlcov, la acea dată primar al municipiului Slatina, căruia i-a propus ca, în schimbul oferirii sprijinului în influențarea factorilor de decizie din cadrul autorității contractante (SC Compania de Apa Olt SA), în vederea câștigării unor licitații de lucrări pentru obiective situate în Slatina, Scornicesti, Piatra Olt și Drăgănești, să îi dea 20% din valoarea sumelor încasate, conform contractelor de execuție a respectivelor lucrări. Propunerea a fost făcută în contextul în care, în noiembrie 2008, fusese aprobat la nivel guvernamental proiectul "Extinderea și reabilitarea sistemelor de apa și apa uzată în județul Olt", al cărui beneficiar final este SC Compania de Apa Olt SA, operator regional, finanțarea fiind asigurată, majoritar, din fonduri europene nerambursabile.

În cadrul acestui proiect au fost încheiate trei contracte, respectiv "Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în orașele Scornicesti și Potcoava", "Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în municipiul Slatina" și "Reabilitarea și extinderea rețelei de apa și canalizare în orașele Drăgănești-Olt și Piatra-Olt". Cu ocazia derulării procedurilor de licitație referitoare la atribuirea celor trei contracte, membrii comisiei au procedat, la îndemnul lui Darius Vâlcov, în mod abuziv, la eliminarea din caietul de sarcini a unor condiții de eligibilitate în scopul favorizării firmei Tehnologica Radion. În consecință, Tehnologica Radion a câștigat licitațiile organizate în cadrul proiectului "Extinderea și reabilitarea sistemelor de alimentare cu apa și apa uzată în județul Olt", fiind semnate contracte cu Compania de Apă Olt, pentru mai multe lucrări, de 78.201.552 lei.

Conform DNA, Theodor Berna și Darius Vâlcov au stabilit de comun acord ca sumele de bani să-i fie remise acestuia din urmă, în numerar, în lei și numai la sediul firmei. Astfel, în baza acestei înțelegeri, în perioada ianuarie-martie 2011, Darius Vâlcov s-a prezentat periodic la sediul firmei Tehnologica Radion, unde a primit suma totală de 1.200.000 lei (în 3 tranșe a câte 400.000 lei fiecare), remiterea fiind realizată ori de câte ori contractantul Compania De Apa Olt efectua plăți în contul societății.

De asemenea, în perioada aprilie-decembrie 2011, Darius Vâlcov a primit de la Theodor Berna, prin intermediul lui Minel Prina, suma totală de 2.500.000 lei (în 5 tranșe a câte 500.000 lei). În plus, în perioada 2012-2013, Darius Vâlcov a primit de la omul de afaceri, prin intermediul mai multor firme, sumă de 3.080.000 lei, spun procurorii DNA.

Motivarea deciziei de condamnare - Vâlcov a cerut să fie supus detectorului de minciuni, dar a mințit când a fost întrebat dacă a luat mită

Motivarea sentinței de condamnare a lui Darius Vâlcov a fost finalizată în 28 februarie 2018, la mai bine de un an de la pronunțarea deciziei.

Darius Vâlcov a cerut să fie supus testului cu detectorul de minciuni și chiar a sugerat întrebarea, doar că testul poligraf a arătat că a mințit în momentul în care a fost întrebat dacă a primit de la omul de afaceri Theodor Berna suma de 6 milioane de lei, arată magistrații instanței supreme în motivarea deciziei.

Inițial, Vâlcov ar fi cerut 15 milioane de lei, adică un comision de 20 la sută din valoarea unor contracte pe care a promis că i le va atribui acestuia - în principal, lucrări de canalizare pe care firma omului de afaceri urma să le execute pe durata a trei-patru ani. De asemenea, i-ar fi promis acestuia că va interveni inclusiv la instituția care rezolvă contestațiile în cazul licitațiilor, dar și la magistrații Curții de Apel, care ar putea fi sesizați cu astfel de contestații, astfel încât Theodor Berna să obțină acele contracte.

Magistrații mai arată că Darius Vâlcov "a deturnat prestigiul funcției publice pe care o deținea". Darius Vâlcov s-a plâns judecătorilor de condițiile de detenție, inclusiv din arestul Poliției Capitalei, unde ar fi stat într-o încăpere de 2 pe 3 metri, cu alți șapte arestați. Avea patul de sus, nu avea oxigen, iar acesta a fost motivul pentru care a decis să recunoască o parte dintre fapte.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















6550 vizualizari

  • +19 (19 voturi)    
    CCR (Marţi, 15 octombrie 2019, 14:07)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    MAjoruitatea sunt o adunatura de politruco, ex-securisti, turnatori, slugoi politici ca Enache, Dorneanu, Varga, Stan sau Deliorga, Niste gunoaie si o pata pe obrazul Justitiei.
  • +7 (9 voturi)    
    faceti-l curat, si e ca nou , nevinovat (Marţi, 15 octombrie 2019, 14:17)

    mnicku [utilizator]

    ro - raiul infractorilor
  • +13 (13 voturi)    
    Abia acuma (Marţi, 15 octombrie 2019, 14:27)

    sareta [utilizator]

    Tarziu ,lepadaturile s-au organizat in gasti infractionale la toate nivelurile in scopul de a jefui fara sa raspunda !
  • +12 (14 voturi)    
    Lol (Marţi, 15 octombrie 2019, 14:39)

    mitg [utilizator]

    Pentru a X-a oara doar strainii ne pot salva de mafia corupta numita cecere.
  • +4 (4 voturi)    
    Intrigata (Marţi, 15 octombrie 2019, 15:45)

    tudorl [utilizator]

    de deciziile Curtii Constitutionale care solutioneaza sesizarile politic.Cum e posibil ca acesti venerabili magistrati si excelenti profesionisti sa interpreteze diferit legislatia din tara noastra pe diverse spete,chiar banale uneori, sesizate? De ce nu dezbat problema juridica sesizata pana cand nu ajung la aceiasi opinie si numai atunci deciziile Curtii sa fie obligatorii? De ce politicul se amesteca in Justitie chiar din faza de desemnare a membrilor Curtii Constitutionale?


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version