Plenul Camerei Deputaților a votat, miercuri, proiectul privind votul din diaspora ce prevede posibilitatea opțiunii electorale prin corespondență și vot timp de trei zile în străinătate. În plus, alegătorii care la ora 21.00 se află în incinta secțiilor de vot sau la cozi în afara lor vor putea să îşi exercite în continuare dreptul de vot până la ora 23.59, procedura fiind valabilă și în țară, nu numai în diaspora.

Cozi la vot in ItaliaFoto: Hotnews

UPDATE 13.01 Proiectul a fost aprobat de Cameră și urmează să fie transmis președintelui pentru promulgare. 228 de deputați au votat pentru, unul împotrivă, iar 19 s-au abținut. Plenul a scos însă, din lege, înainte de votul final, articolul care prevedea ca exit-poll-urile să fie făcute publice după ora 24.00.

Propunerea legislativă fusese aprobată, luni, de Senat, Camera Deputaților fiind decizională în acest caz.

Comisia juridică a Camerei a dat marţi raport de adoptare proiectului pentru modificarea unor acte normative privind votul în străinătate la alegerile prezidenţiale, iar acesta prevede că la ora 21.00, când se închid secţiile, alegătorii care se află la sediul acestora, precum şi cei care stau la rând în afara lor pot să îşi exercite în continuare dreptul de vot până la ora 23.59.

Întrebat dacă această procedură este valabilă în diaspora şi în ţară, șeful Autorității Electorale, Florin Mituleţu-Buică, a spus că "procedura este identică" în ambele cazuri.

O altă modificare vizează introducerea votului prin corespondență și pentru alegerile prezidențiale. De asemenea, a fost simplificat procesul de vot prin automatizarea listelor suplimentare. Actul normativ introduce și obligația Ministerului de Externe de a solicita date despre numărul românilor din diaspora.

Potrivit propunerii șefului Autorității Electorale Permanente, primul tur al alegerilor prezidențiale va avea loc pe 10 noiembrie, iar al doilea, dacă va fi cazul, pe 24 noiembrie.

Principalele modificări prevăzute în proiectul de lege:

• Românii din diaspora vor vota pe parcursul a trei zile: "În ziua de duminică, votarea începe la ora locală 7.00 şi se încheie la ora locală 21.00. Prin excepţie de la prevederile alin. 1, votarea în străinătate se desfăşoară şi pe parcursul zilelor de vineri şi sâmbătă imediat anterioare zilei votării. În ziua de vineri, votarea începe la la ora locală 12.00 şi se încheie la ora locală 21.00, iar în ziua de sâmbătă votarea se deschide la ora locală 7.00 şi se încheie la ora locală 21,00"
• Românii din străinătate care se vor afla la rând sau în secția de votare la ora 21.00, când se închid secțiile, vor putea să voteze: ”La ora 21.00, preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea localului de vot. Alegătorii care la ora 21.00 se află la sediul secţiei de votare, precum şi cei care se află la rând pentru a intra în localul de vot pot să îşi exercite dreptul de vot".
• Începând cu data de 1 aprilie a anului în care au loc alegeri la termen pentru preşedintele României, la termen şi până la data expirării a cel mult 15 zile de la data începerii perioadei electorale, alegătorul care doreşte să voteze în se poate înregistra în registrul electoral ca alegător în străinătate, prin intermediul unui formular online aflat pe site-ul AEP, în care va menționa numele, prenumele, codul numeric personal, localitatea şi statul unde optează să voteze, la care anexează copia scanată sau fotografia actului de identitate.
• În cazul în care numărul membrilor Biroului electoral al unei secții de votare din străinătate este insuficient, atunci poate fi suplimentat cu personalul ambasadei sau cu români cu domiciliul în străinătate.
• Cetăţenii care nu au domiciliul sau reşedinţa în străinătate se pot prezenta la orice secţie de votare din statul în care se află
• Guvernul stabilește data alegerilor cu cel puțin 75 de zile înaintea zilei votării. În forma actuală a legii, termenul în care Executivul stabilește data alegerilor este de 60 de zile.

Șeful AEP: Votul prin corespondenţă se aplică numai pentru diaspora

Preşedintele AEP, Florin Mituleţu-Buică, a afirmat joia trecută că votul prin corespondenţă se aplică numai pentru alegătorii români din diaspora, iar votul electronic ar putea fi aplicat în anul 2024.

"Votul prin corespondenţă să aplică numai pentru diaspora. (...) Am testat votul prin corespondenţă, acum testăm şi vot anticipat în străinătate. Am văzut că votul prin corespondenţă, din nefericire, nu a fost un succes decât din punct de vedere tehnic, din punct de vedere al prezenţei nu a fost. Încercăm de această dată şi vedem pentru un eventual Cod electoral pentru anul 2024 să prevedem măsuri pentru toţi cetăţenii României în mod egal. (...) Sunt convins că lucrurile vor fi preluate pe viitor pentru ca în 2024 să fie aplicabile pentru toţi cetăţenii români, inclusiv votul electronic, dacă avem ocazia să-l testăm. Sperăm ca printr-o OUG să căpătăm această posibilitate de a testa votul electronic, pentru că în acest pachet de legi nu a rămas propunerea noastră să dezvoltăm acest sistem de vot. Sistemul de vot trebuie pilotat, trebuie văzut cum funcţionează şi abia apoi să-l aplici tuturor tipurilor de alegeri", a declarat preşedintele AEP, citat de Agerpres.

Buică a explicat, săptămâna trecută, și prevederile legislative legate de buletinele de vot la alegerile prezidențiale:

• "Vorbim în acest moment de un singur buletin de vot care va fi utilizat în turul întâi, iar la votul prin corespondență, pentru a nu pune în dificultate cetățeanul să își printeze buletinul de vot sau cineva să îi dea cu dedicație acest buletin de vot, va primi același format al buletinului de vot pentru turul întâi, cu același număr de pagini, în aceeași formă, doar că va scrie pe el turul întâi, vot prin corespondență, turul al doilea, vot prin corespondență.
• Cetățeanul, pe baza informațiilor publice comunicate de CCR, va avea informația care dintre candidații din primul tur s-au calificat și vor intra în turul al doilea. Și automat scoate din plic buletinul de vot și certificatul de alegător și toate celelalte elemente, bifează opțiunea dintre cei doi rămași în turul al doilea pe buletinul identic, ca și la turul întâi, și le va trimite în țară, la misiunile diplomatice sau la misiunile diplomatice așa cum am stabilit acum în lege".