​Viorica Dăncilă este în concediu în perioada 6-13 august, delegându-și atribuțiile vicepemierului Paul Stănescu. Președintele Klaus Iohannis a cerut, vinerea trecută, CCR să soluționeze un conflict juridic între premier și președinte, motivând că acesta trebuia să asigure permanența funcției.

HotNews.roFoto: Hotnews

Pe 31 iulie, o decizie apărea în Monitorul Oficial, care prevedea că viceprim-ministrul Paul Stănescu va exercita, în perioada 6-13 august, atribuțiile premierului Viorica Dăncilă privind conducerea operativă a Executivului, potrivit unei decizii publicate marți în Monitorul Oficial. În acest interval, șeful Executivului va fi în concediu de odihnă, au spus surse politice pentru Mediafax.

„Decizie pentru exercitarea unor atribuții. În temeiul art. 19 din Legea 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului României și a ministerelor, cu modificările și completările ulterioare, prim-ministrul emite prezenta decizie. Articol unic. – În perioada 6-13 august 2018, domnul Paul Stănescu, viceprim-ministru, ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, exercită atribuțiile prim-ministrului privind conducerea operativă a activității Guvernului României”, se arată în hotărârea emisă de Viorica Dăncilă și publicată în Monitorul Oficial.

La trei zile după ce decizia a apărut în Monitorul Oficial, președintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu un conflict juridic între premier și președinte, șeful statului considerând că premierul trebuie să își exercite în permanență funcția sau să anunțe delegarea.

"Rolul constituțional și specificul atribuțiilor prim-ministrului presupun ca acesta să își exercite atribuțiile permanent și neîntrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv în vacanță. Însă, ori de câte ori acesta ar aprecia că se află într-o imposibilitate de a-și exercita atribuțiile, chiar și cu acest prilej, devin incidente prevederile constituționale referitoare la interimatul funcției de prim-ministru", se arată sesizarea președintelui Klaus Iohannis depusă la CCR.

Klaus Iohannis a mai acuzat faptul că delegarea nu a fost anunțată și la nivelul președintelui și că în perioada delegării atribuțiilor trebuia numit prin decret, de către șeful statului, un premier interimar.