Florentina Mirică, procuror-şef serviciu la Secţia de combatere a corupţiei din cadrul DNA, susține, în proiectul managerial depus pentru candidatura la șefia DNA, că a scăzut cu 90% capacitatea Direcției de a pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică, propunând alocarea de noi resurse.
Florentina Mirică susține, în proiectul managerial depus pentru susținerea candidaturii pentru funcția de procuror-șef DNA, că una dintre cele mai grave probleme ale Direcției Naționale Anticorupție, care a rămas în continuare fără reglementare administrativă, vizează efectele deciziei Curții Constituționale numărul 51 din 2016. Prin această decizie, a fost declarat neconstituțional un articol din Codul de procedură penală care permitea Serviciului Român de Informații să facă interceptări în dosarele instrumentate de DNA și de alte parchete.
"(...) întrucât a scăzut cu circa 90% capacitatea de a se pune în aplicare mandatele de supraveghere tehnică, emise de judecătorii de drepturi și libertăți. În concret, din cele 5 unități de punere în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică - D.I.P.I., S.R.I., D.G.A., D.O.S, Serviciul tehnic al Direcției Naționale Anticorupție - activitățile de ascultare/redare au rămas în sarcina procurorului de caz, cu sprijinul parțial al Serviciului tehnic al Direcției Naționale Anticorupție, care nu are capacitatea de a răspunde tuturor solicitărilor procurorilor. Efecte la nivel național ale înlăturării serviciilor de informații din rândul structurilor specializate ce pot pune în aplicare măsurile de supraveghere tehnică au condus la depășirea capacității Poliției Române de a da curs și solicitărilor Direcției Naționale Anticorupție, pe lângă cele ale unităților de parchet cu care colaborează în mod curent și ale D.I.I.C.O.T", se arată în proiectul managerial al Florentinei Mirică, citat deMediafax.
Mai mult, spune procurorul, reglementarea competenței D.G.A. a condus la eliminarea acestei instituții din rândul organelor de poliție judiciară ce pot fi delegate pentru instrumentarea dosarelor DNA, întrucât competențele nu se mai intersectează decât pentru faptele comise de personalul Ministerului de Interne. Iar în ceea ce privește activitățile de filaj, DNA, spune Mirică, nu a mai desfășurat astfel de activități, deși a obținut mandate în acest sens, pentru că nu a avut logistica necesară punerii în aplicare.
"Prin urmare activitățile de înregistrare ambientală în teren, fotografiere de la distanță, documentare informativp prealabilă efectuării perchezițiilor/reținerilor, asigurarea protecției investigatorilor au rămas fără suport logistic", completează procurorul-şef serviciu la Secţia de combatere a corupţiei din cadrul DNA. Florentina Mirică a propus, în acest sens, reorganizarea resurselor DNA , dar și alocarea de noi resurse. "Se impune reorganizarea Direcției Naționale Anticorupție (centrarea resurselor în echipe comune de anchetă), precum și alocarea de noi resurse: structuri interne noi (investigatori, filaj, amplasare și utilizare tehnică, monitorizare 24 ore/24 ore a rezultatelor punerii în aplicare a mandatelor de supraveghere tehnică)", potrivit sursei citate.
Și Marius Iacob susține, în proiectul său managerial, necesitatea echipamentelor pentru activități de supraveghere. "În vederea dotării instituției cu tehnica necesară pentru efectuarea investigațiilor și pentru efectuarea anumitor activități de supraveghere autorizate de judecătorii de drepturi și libertpăți, se impune demararea unor proceduri de achiziții publice pentru echipamentele necesare, pregătirea specifică a unor ofițeri de poliție judiciară și rediomensionarea schemelor unor compartimente care au ca obiect de activitate realizarea acestor activități", se arată în proiectul managerial al procurorului şef adjunct al DNA. Vineri, ministerul Justiției a anunțat că niciunul dintre candidați nu îndeplinește cerințele necesare desemnării pentru numirea în funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție și că procedura va fi reluată.
1
14
