În țara cu cele mai mari probleme legate de infecții nosocomiale din Europa și cu cel mai mare deficit de specialiști în domeniu epidemiologii de spital primesc un spor ridicol de 7%, acuza Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănatății, într-o postare pe Facebook intitulată ”Ce spunem versus ce facem împotriva celui mai mare ucigaș din spitalele României”.
Postarea lui Voiculescu:
ȚÎn țara în care se poate argumenta statistic că guvernul a fost cel mai mare criminal prin nepăsare, nepricepere, minciună și manipulare (și asta în vremuri de pace și democrație - originală sau nu, și nu doar la Colectiv)...
...în țara cu cele mai mari probleme legate de infecții nosocomiale din Europa...
...în țara cu cel mai mare deficit de specialiști infecționiști, epidemiologi și microbiologi...
...în țara în care infecțiile nosocomiale si/sau cu bacterii multirezistente ucid mai mulți oameni decât multe patologii de temut...
... în țara asta, OAMENII, SPECIALIȘTII care vor și pot face ceva împotriva acestui ucigaș de temut numit infecții nosocomiale ar trebui prețuiți și motivați.
CUNOAȘTEM PROBLEMA ȘI ȘTIM ABORDĂRILE ALTORA
În România:
- avem peste 10 000 de infectii cu Clostridium difficile anual (și asta în condiții de subdiagnosticare / subraportare),
- avem o estimare de peste 100 000 infecții nosocomiale anual (cu declararile am ajuns pe la 20 000 anul trecut)
- avem sute de mii de pacienți care primesc zilnic antibiotice (2015: locul 2 in Europa, prima scădere - până pe locul 4 in 2016) si niveluri foarte ridicate de rezistență bacteriana (chiar și din datele incomplete ce s-au putut colecta).
- în UE estimarea din 2008 era de 4,1 milioane infectii nosocomiale anual, iar cea din 2011-2012, pe baza studiului de prevalenta de moment, de aproape 3 milioane de infectii nosocomiale anual (5,7% dintre cei aflati in spital intr-o anumita zi). Problema este serioasă și este tratată cu seriozitate.
- SUA au din septembrie 2014 o strategie nationala de combatere a rezistentei la antibiotice, un comitet (task force) condus împreună de trei ministri: ai Apararii, al Agriculturii si al Sanatatii; in martie 2015 SUA au adoptat un plan de combatere a rezistentei bacteriene pe 5 ani, bugetat doar pentru 2016 cu 1,2 miliarde USD. Din 2013 au si un National Action Plan to Prevent Health Care-Associated Infections: Road Map to Elimination, care asuma tinte precise de reducere a numarului de infectii pentru urmatorii 5 ani!
CE PUTEM FACE. CE AR TREBUI SA FACEM.
Cum putem limita infecțiile nosocomiale din spital?
Nu e niciun secret! Produse biocide de calitate, investiții cu cap în infrastructura spitalicească, reguli clare pentru utilizarea antibioticelor cu eliminarea utilizarii lor nejustificate, in special a celor de rezerva, etc.
Iar toate acestea depind - ca mai toate lucrurile din sectorul sanitar - de OAMENI. De existența și de calitatea muncii profesioniștilor din domeniu: INFECȚIONIȘTI, EPIDEMIOLOGI, MICROBIOLOGI.
CE FAC ALEȘII NOȘTRI
O lege a salarizării făcută cu picioarele care a reușit să scoată din nou oamenii în stradă și să genereze proteste fără precedent, dar și o REAȘEZARE A SPORURILOR care uită exact acele specialități medicale care ar putea lupta pentru noi împotriva infecțiilor nosocomiale: infecționiști, epidemiologi, microbiologi.
Se insistă în continuare cu sporuri maxime pentru cei care îngrijesc pacienți cu HIV, TBC si se lasă restul bolilor infecțioase în continuare cu un spor mult mai mic.Ț Deși lucrul cu germeni multirezistenți și cu Clostridium difficile este cel putin la fel de important ca severitate si ca frecventa, atat pentru personal cât și pentru pacienții cărora aceștia le pot transmite.
Pentru epidemiologii de spital de pildă, se prevede un spor ridicol de 7%.
UNDE VA DUCE ASTA
Continuarea politicii de mai sus va face ca în continuare posturile din spitalele/secțiile de boli infecțioase (unde ai si pacienti cu HIV) să fie dorite si nu vom motiva deloc orientarea tinerilor specialiști in Boli Infectioase sau in Epidemiologie către posturi in spitalele multidisciplinare.
1
0
