Procurorii romani au reusit sa recupereze, in urma unor perchezitii desfasurate in februarie si martie, in Austria si Germania, 164 de monede antice furate din rezervatia arheologica din Muntii Orastiei, anunta Ministerul Public, intr-un comunicat publicat pe Facebook.
In randul monedelor recuperate se afla 20 monede Koson (19 din aur si una din argint, sec I i.Ch.), 4 monede de aur de tip Lysimach (sec II - I i.Ch.), 2 monede de tip Alexandru cel Mare - Callatis (sec. III i. Ch.), 49 denari romani imperiali de argint (sec. I-II d.Ch.) si 81 de tetadrahme dacice (sec III-II i.Ch.).
Acest dosar vizeaza bunuri arheologice apartinand patrimoniului cultural national roman: tezaure de bratari spiralice, monede, scuturi s.a., sustrase din siturile rezervatiei arheologice din Muntii Orastiei si introduse ulterior pe piata internationala de artefacte prin ascunderea si disimularea originii ilicite a acestora.
Sub coordonarea procurorului si cu sprijinul Eurojust, in urma perchezitiilor domiciliare si la case de licitatii specializate efectuate in Austria si Germania, au mai fost ridicate documente care atesta vanzarea unor bratari spiralice si a mai multor monede sustrase din siturile arheologice romanesti.
Din probatoriul administrat pana in prezent au rezultat probe conform carora monede din tezaurele sustrase din siturile arheologice romane au fost vandute prin intermediul unor case de licitatii, fiind supuse procesului de "reciclare" pentru a dobandi o aparenta de origine licita, arata Ministerul Public.
Sunt urmarite in continuare, prin INTERPOL, tezaurele care formeaza obiectul mai multor cauze: un tezaur de monede Lysimach, din aur (30 de kg.), din care s-au recuperat 37 piese; tezaure de monede Koson din aur (25 de kg.), din care s-au recuperat 1.038 piese; un tezaur de monede Koson din argint, din care sau recuperat 280 monede; 5 scuturi regale din fier, 11 bratari spiralice din aur, tezaure de denari romani (imitatii dacice) etc.
Conform evaluarii expertilor, "loturile de monede din aur, recuperate recent, sunt stateri emisi de regele Koson (cca 44-29 a.C.), unul dintre urmasii lui Burebista. Ele sunt singurele emisiuni dacice de aur care poarta o legenda scrisa cu caractere grecesti, mentionand numele suveranului emitent. Monedele au fost emise in ateliere monetare de la Sarmizegetusa Regia, in jurul anilor 44-29 a. C. Fapt exceptional, datorita acestor monede, cunoastem azi mai multe despre istoria politica, viata economica, sociala sau arta si religia Daciei in anii care au urmat disparitiei lui Burebista".
Aceasta cauza a fost disjunsa din dosarul solutionat anterior de autoritatile judiciare romane, cunoscut generic sub denumirea "Furtul tezaurului dacic de la Sarmizegetusa Regia", in care au fost trimisi in judecata 34 inculpati, dintre acestia 21 inculpati au fost condamnati definitiv.
0
3
