Procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, spune ca, desi abordarea infractiunilor porneste de la prevenire la combatere, procurorii au schimbat ordinea in anchetele privind abuzul in serviciu pentru ca s-a constatat ca in frauda achizitiilor publice sau in fenomenul abuzului in serviciu exista tipologii repetitive. Ea a mai spus ca "problema coruptiei nu va fi rezolvata doar arestand inculpati si obtinand condamnari, ci daca efortul procurorilor este dublat de actiunile de prevenire", potrivit News.ro.
Procurorul sef al DNA a facut aceste declaratii miercuri, la o dezbatere cu tema "Frauda si coruptia in domeniul achizitiilor publice. De la combatere la prevenire￢, la care participa si procurorul general Augustin Lazar si la care Kovesi a prezentat un studiu facut de DNA pe cazuri de abuz in serviciu savarsite de autoritatile locale in domeniul achizitiilor publice.
"Abordarea infractiunilor pleaca de la prevenire la combatere. Noi am inversat putin ordinea, tocmai pentru ca in anchete am constatat ca in frauda achizitiilor publice sau in fenomenul abuzului in serviciu avem tipologii repetitive. Am considerat ca intocmirea unui studiu in care sa aratam asta poate fi un instrument util pentru celelalte institutii. Am insistat pe aceasta problema a prevenirii. Nu vom rezolva problema coruptiei in Romania doar arestand inculpati, doar trimitand in judecata functionari publici sau obtinand condamnari. Coruptia in Romania poate fi rezolvata daca efortul investigativ al procurorilor este dublat de masuri de prevenire si de educatie serioasa in anticoruptie", a declarat Laura Codruta Kovesi.
Studiul a fost facut pornind de la 20 de cazuri instrumentate de DNA si a avut in vedere trei criterii: inculpatul principal sa fi comis cel putin o infractiune de abuz in serviciu, inculpatul principal detinea o functie publica la nivelul unei structuri a autoritatii locale, iar pentru infractiunile comise instanta a pronuntat o decizie definitiva de condamnare, perioada de referinta fiind 2016-2017.
Procurorul sef al DNA a spus ca principalele concluzii ale acestui studiu sunt ca, pe langa faptul ca prin fraudarea achizitiilor publice s-au creat prejudicii mari bugetelor, "a fost blocata calitatea vietii in comunitatile respective". "In foarte multe situa'ii vorbim despre lipsa eficientei mecanismelor de verificare si control", a incheiat Kovesi.
1
5
