Plenul Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR) va analiza, marti, obiectiile de neconstitutionalitate formulate de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) si PNL cu privire la modificarile aduse legilor justitiei, scrie Agerpres.
Potrivit informatiilor publicate pe site-ul CCR, pe ordinea de zi a sedintei de plen se afla obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciara (formulata de 29 de senatori PN), obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor (formulata de 56 de deputati PNL), obiectia de neconstitutionalitate a Legii pentru modificarea si completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea si functionarea Consiliului Superior al Magistraturii (formulata de 52 de deputati PNL), precum si trei obiectii de neconstitutionalitate referitoare la aceleasi legi formulate de Inalta Curte.
ICCJ a anuntat pe 21 decembrie 2017 ca a decis sa sesizeze CCR in legatura cu neconstitutionalitatea a 12 articole modificate de Parlament din Legea 303/2004 privind statutul magistratilor.
In sesizare se arata, printre altele, ca modificarile aduse in legatura cu raspunderea materiala a magistratilor incalca Constitutia si reglementari internationale, deoarece au un continut "neclar" si "confuz", nu corespund cerintelor de previzibilitate si vor ridica in practica probleme de interpretare.
In opinia Curtii supreme, sub un alt aspect, se constata ca sintagmele cuprinse in alin. (3) al propunerii referitoare la "infaptuirea actului de justitie" si "se determina o desfasurare gresita a unei proceduri judiciare" nu corespund cerintelor de previzibilitate si claritate a legii, deoarece ambele sunt vagi si generale si vor ridica in practica probleme de interpretare, incalcand astfel, dispozitiile art. 1 alin. (5) din Constitutie.
In plus, alin. (8) al art. 96 din proiect ridica probleme de neconstitutionalitate in ceea ce priveste art. 1 alin. (5) din Constitutia Romaniei, deoarece prevede ca actiunea in regres se exercita impotriva judecatorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciara, competenta de judecata revenind Curtii de Apel Bucuresti, dispozitiile Codului de procedura civila fiind pe deplin aplicabile.
In aceeasi zi, PNL a anuntat ca a contestat la CCR modificarile aduse legii privind statutul magistratilor.
"Prin aceasta sesizare aratam dezastrul in materie de legiferare pe care il face coalitia majoritara PSD-ALDE. (...) In mod evident, sunt incalcari care tin de autonomia de reglementare a fiecarei Camere parlamentare in parte; de asemenea, avem argumente in privinta incalcarii principiului bicameralismului, cat si alte chestiuni care tin de procedura. Exista insa si motive intrinseci pe care le-am invocat, care tin de continutul legii, printre care incalcarea principiului separatiei puterilor in stat si cel care vizeaza independenta judecatorilor si procurorilor", a precizat, la acel moment, deputatul PNL Gabriel Andronache.
Pe 22 decembrie 2017, ICCJ a sesizat Curtea Constitutionala in legatura cu neconstitutionalitatea unor articole modificate de Parlament din alte doua legi, respectiv Legea 304/2004 privind organizarea judiciara si Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
"Eliminarea formei anterioare a alineatului (2) al art. 2, in continutul caruia sunt mentionate expres instantele care functioneaza in cadrul sistemului national de justitie, este de natura a atrage incalcarea prevederilor art. 126 alin. (1) din Constitutie, care impun cerinta ca instantele judecatoresti sa fie stabilite de lege. Or, in conditiile in care insasi legea privind organizarea judiciara omite sa stabileasca, printr-o enumerare concreta, instantele judecatoresti care au atributul realizarii justitiei, obligatia instituita de Constitutia Romaniei privitoare la stabilirea prin lege a instantelor judecatoresti ramane nerealizata", se arata in sesizarea privind Legea 304/2004.
Conform aceleiasi surse, infiintarea Sectiei pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie reprezinta o masura neconstitutionala, contravenind prevederilor art. 16 alin. (1) referitoare la egalitatea cetatenilor in fata legii.
Printre criticile aduse Legi 317/2004 se numara cea referitoare la modul de verificare a veridicitatii declaratiilor date de membrii CSM.
"Aceste dispozitii sunt neconstitutionale, intrucat stabilirea comisiilor speciale parlamentare pentru controlul activitatii serviciilor de informatii, ca organe abilitate sa efectueze verificarea veridicitatii datelor din declaratiile date de judecatorii si procurorii alesi, incalca principiul constitutional al separatiei puterilor in stat consacrat prin art. 1 alin. (4) din Legea fundamentala si al independentei justitiei stabilit in art. 124 alin. (3) din Constitutie", se precizeaza in sesizare.
In aceeasi zi, PNL a inregistrat la CCR o sesizare referitoare la viciile de neconstitutionalitate ale legii de modificare a Legii 304/2004 privind organizarea judiciara.
"Exista amendamente certe care sunt adoptate cu incalcarea prevederilor constitutionale si a unor angajamente europene ale Romaniei in privinta acestei legi. Am identificat critici de neconstitutionalitate care tin de procedura. A fost incalcat principiul autonomiei parlamentare. Ne-am trezit in situatia in care o comisie speciala, in loc sa fie sesizata de Birourile permanente reunite ale Parlamentului, a fost sesizata atat pentru dezbatere in Camera, cat si pentru dezbatere in Senat doar de Birouri permanente individuale ale celor doua Camere. (...) Am identificat, de asemenea, vicii de neconstitutionalitate in ceea ce priveste autonomia parlamentara si incalcarea dreptului la initiativa legislativa", declara, atunci, senatorul liberal Iulia Scantei.
Obiectia de neconstitutionalitate privind modificarea Legii 317/2004 pentru functionarea CSM a fost depusa de liberali la CCR pe 27 decembrie 2017.
Potrivit unui comunicat, PNL a identificat vicii de neconstitutionalitate de natura a invalida proiectul de lege in ansamblul sau, atat in raport cu modalitatea de adoptare a acestuia, cat si in raport cu reglementari contrare Constitutiei, care fac referire la procedura de alegere a conducerii CSM.
0
0
