Judecatorii Curtii Constitutionale au admis, in sedinta de miercuri, exceptia de neconstitutionalitate ridicata la articolul care defineste abuzul in serviciu in Codul penal, indicand si modul in care acest articol poate deveni constitutional. Nu e clar in acest moment daca acest articol va trebui doar interpretat de instante in sensul ridicat de Curte sau va trebui modificat in mod expres in Parlament. Pe de alta parte, articolul din legea speciala 78/2000, in baza caruia sunt anchetate numeroase dosare de catre DNA, a fost declarat constitutional, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Alina Bica fiind respinsa in acest caz. Infractiunea de abuz in serviciu in cazul demnitarilor este anchetata in baza legii speciale 78/2000, nu a Codului penal.
Curtea Constitutionala a decis ca sintagma ''in mod defectuos'', cuprinsa in definirea abuzului in serviciu in Codul penal, sa fie inlocuita cu sintagma "prin incalcarea legii".
Decizia de miercuri a fost luata in unanimitate de judecatorii CCR.
Decizia Curţii Constituţionale privind abuzul în serviciu este una de interpretare, pentru judecători şi procurori, Parlamentul nefiind obligat să modifice articolele respective, a declarat pentru Mediafax unul dintre judecătorii Curtii Constitutionale: ''Este o decizie de interpretare. Acest lucru înseamnă că Parlamentul nu este obligat să modifice articolele respective, ci este o interpretare pentru judecători şi procurori.''
Minuta CCR de miercuri:
"Cu unanimitate de voturi,
Decide: Admite exceptia de neconstitutionalitate si constata ca dispozitiile art. 246 alin. (1) din Codul penal din 1969 si ale art. 297 alin. (1) din Codul penal sunt constitutionale in masura in care prin sintagma "indeplineste in mod defectuos" din cuprinsul acestora se intelege "indeplineste prin incalcarea legii".
Respinge exceptia de neconstitutionalitate, ca neintemeiata, si constata ca dispozitiile art. 13 din Legea nr.78/2000 sunt constitutionale in raport de criticile formulate.
Definitiva si obligatorie."
- Dosarele DNA, anchetate in baza Legii 78/2000, nu a articolului din Codul penal
Melania Cincea explica pe Puterea a cincea faptul ca DNA încadrează abuzul în serviciu pe legea speciala, 78/2000. In conditiile in care articolul special a fost declarat constitutional, dosarele DNA nu ar urma sa fie afectate.
La solicitarea acesteia, DNA a informat că, "în rechizitoriile trimise în judecată, se regăsesc, în perioada 2010 - 2015, 1.824 de infracţiuni încadrate ca abuz în serviciu contra intereselor publice, conform art. 13 indice 2 din Legea 78/2001, privind privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, un vârf fiind înregistrat în 2015. În 2010, DNA a investigat 141 de cazuri de abuz în serviciu contra intereselor publice. În 2011 - 235 de infracţiuni. În 2012 - 115 infracţiuni. În 2013 - 268 de infracţiuni. În 2014 - 464, iar în 2015 - 601".
- Judecatorii CCR dupa decizie: Zegrean spune ca nu scapa hotii, Petre Lazaroiu vorbeste despre "lumina" si "claritate"
Augustin Zegrean, judecator la CCR si fost presedinte al Curtii, nu a dorit sa raspunda la intrebarile ziaristilor, cand a parasit sediul CCR dupa decizia de miercuri privind abuzul in serviciu, precizand ca nu mai este presedintele Curtii, iar regula este ca doar presedintele sa vorbeasca cu presa.
Zegrean a raspuns totusi la o intrebare a jurnalistilor. "Scapa hotii?", a fost el intrebat, fostul presedinte al CCR raspunzand "Nu!".
"Problema e sa se faca lumina, sa se faca claritate" in ceea ce priveste sanctionarea abuzului in serviciu, a declarat si judecatorul Petre Lăzăroiu, dupa anuntul deciziei CCR.
Intrebat daca o persoana care este cercetata in prezent poate invoca decizia CCR, Lazaroiu a raspuns ca da, "daca din propriul dosar aceasta indeplinire in mod defectuos nu e cu incalcarea legii".
El a precizat ca decizia a fost adoptata unanimitate de vot, dupa ce au fost studiate "toate variantele": "Nu se poate spune ca am dat asa o decizie pe picior, ca ne-a spus nu stiu cine in spatiul public cum sa o dam", a subliniat el.
Chestionat de ziaristi ce pasi urmeaza acum, Petre Lazaroiu a raspuns: "Urmeaza ca judecatorul sa-si faca datoria si sa aprecieze in ce masura legea a fost incalcata".
- Exceptiile de neconstitutionalitate ridicate la CCR
Curtea Constitutionala a discutat miercuri cateva exceptii de neconstitutionalitate privind incriminarea abuzului in serviciu ridicate in mai multe dosare.
Printre dosarele in care s-a invocat aceasta exceptie se afla cele in care sunt vizati fosta sefa a DIICOT Alina Bica, presedintele suspendat al Consiliului Judetean Constanta, Nicusor Constantinescu, si fostul presedinte al CJ Braila Gheorghe Bunea Stancu.
Potrivit site-ului CCR, in mai multe dosare s-a ridicat exceptia privind atat dispozitiile art. 297 alin. 1 Cod penal, cat si dispozitiile art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.
Art. 297 alin. 1 din Codul penal prevede ca fapta functionarului public care, in exercitarea atributiilor de serviciu, nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos si prin aceasta cauzeaza o paguba ori o vatamare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice se pedepseste cu inchisoarea de la 2 la 7 ani si interzicerea exercitarii dreptului de a ocupa o functie publica.
Art. 13 indice 2 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie stipuleaza ca infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor publice, infractiunea de abuz in serviciu contra intereselor persoanelor si infractiunea de abuz in serviciu prin ingradirea unor drepturi, daca functionarul public a obtinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 15 ani.
In incheierea Inaltei Curti de Casatie si Justitie din data de 2 februarie 2016, prin care s-a decis trimiterea exceptiei de neconstitutionalitate la CCR, instanta a retinut unul din motivele invocate de Alina Bica in ridicarea exceptiei:
"De asemenea, s-a sustinut ca sintagma folosita de legiuitor "nu indeplineste un act sau il indeplineste in mod defectuos"este prin ea insasi neprevizibila, intrucat permite o marja de apreciere mult prea larga, astfel ca orice act chiar daca este indeplinit in conformitate cu legea, poate fi apreciat ca defectuos. Facandu-se referiri la interpretarea data in practica acestei notiuni, s-a sustinut ca modalitatea "ideala", "perfecta" de indeplinire a unui act este cunoscuta doar de procurorul de caz, care ar putea sau nu sa fie impartasita de judecatorul cauzei, dar care nu este cunoscuta de functionarul public insarcinat sa indeplineasca actul respectiv. Astfel, functionarul nu cunoaste conduita aceasta "ideala" pe care ar trebui sa o urmeze si careia ar trebui sa i se conformeze, dar cu toate acestea, este tras la raspundere penala pentru o fapta pedepsita extrem de grav."
Opinia Inaltei Curti referitoare la aceasta formulare a fost insa alta decat cea exprimata azi de Curtea Constitutionala. Inalta Curte a opinat, in incheierea din 2 februarie, ca formularea din lege este suficient de clara:
"Inalta Curte apreciaza ca dispozitiile art. 297 alin. 1 Cod penal si art.132 din Legea nr.78/2000 respecta exigentele constitutionale referitoare la calitatea legii, respectiv intrunesc conditiile de claritate, precizie, previzibilitate si accesibilitate, nefiind contrare dispozitiilor art.1 alin. 5 din Constitutie si nici prevederilor care reglementeaza dreptul la un proces echitabil, cuprinse in art. 21 alin. 3 din Constitutie, republicata, respectiv in art. 6 parag. 1 din Conventia pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale.
Astfel, art. 297 alin. 1 Cod penal este redactat cu suficienta claritate inclusiv din perspectiva notiunii de "indeplinire defectuoasa", formularea larga fiind utilizata pentru a acoperi orice incalcare a atributiilor de serviciu prevazute de legi, regulamente, fise ale postului, etc., care are urmarea imediata prevazuta de lege. Textul permite oricarui destinatar sa isi regleze comportamentul prin raportare la atributiile sale concrete de serviciu (inclusiv sa isi stabileasca "comportamentul la care face trimitere apararea"), dar si instantelor sa analizeze, in raport de aceleasi atributii de serviciu ale persoanei acuzate, daca acestea au fost respectate sau nu."
- Laura Stefan, expert anticoruptie, la Digi 24: "Eu cred ca DNA face dosare atunci cand este vorba despre incalcari grave ale legii, iar daca este asa, cred ca dosarele DNA nu vor fi periclitate."
- Kovesi: Jumatate dintre dosarele DNA, blocate in cazul dezincriminarii abuzului in serviciu
Inaintea deciziei CCR, procurorul sef al DNA, Laura Codruta Kovesi, atrasese atentia ca dezincriminarea abuzului in serviciu ar bloca 800 de dosare - aproximativ jumatate dintre dosarele de coruptie instrumentate in prezent de procurorii anticoruptie, iar ministrul Justitiei, Raluca Pruna, a declarat ca dezincriminarea oricarei fapte incriminate de legea penala are ca efect oprirea oricarui dosar.
Printre dosarele in care s-a invocat aceasta exceptie se numara cele in care sunt vizati fosta sefa a DIICOT Alina Bica, presedintele suspendat al CJ Constanta, Nicusor Constantinescu, si fostul presedinte al CJ Braila, Gheorghe Bunea Stancu.
Laura Codruta Kovesi a subliniat si faptul ca dezincriminarea abuzului in serviciu ar face imposibila recuperarea prejudiciilor produse prin savarsirea acestei infractiuni, a caror valoare s-a ridicat, numai anul trecut, la 620 de milioane de euro.
8
49
