Europarlamentarul Cristian Preda sustine, intr-un interviu pentru Hotnews, ca estul este "panicat din lipsa experientei relevante” in ceea ce priveste cele doua crize europene majore: terorismul si migratia. Dragnea este condamnat, Blaga "mai degraba tace decat vorbeste" si Gorghiu "spune enormitati”, mai sustine europarlamentarul cand vine vorba despre criza politica de la Bucuresti. Si atunci care este “solutia sanatoasa”? Deja avem o Europa cu doua viteze, pericolul este sa avem doua Europe, apreciaza europarlamentarul. Ce ar insemna o rupere a Marii Britanii de Europa si in ce masura ne complacem in cultura Europei cu doua viteze?

HotNews.roFoto: Hotnews

Reporter: Ce s-a schimbat in Strasbourg si in Bruxelles dupa atacurile teroriste de la Paris?

Cristian Preda: Dupa atacurile din ianuarie de la Charlie Hebdo s-a introdus in Parlament un control strict al tuturor vizitatorilor. Daca nu sunt insotiti de cineva de la PE, ei nu mai au dreptul nici macar sa intre in incinta parlamentului (n.r.: sediul Parlamentului European de la Bruxelles), trebuie sa stea pe trotuar. Iar deputatii sunt legitimati, ceea ce nu se intampla pana in ianuarie. Codul de securitate a fost galben, care este nivelul doi in procedurile interne ale Parlamentului. (...) Alerta a fost pana foarte de curand galbena, pe urma s-a trecut la nivel inferior, insa au ramas masurile de securitate, inclusiv soldati in fata cladirii de dimineata pana seara. (...) Inclusiv ambasadorii sunt controlati, daca nu au badge (n.r.: ecuson). Cultura aceasta a fricii si a securitatii sporite s-a instalat in ianuarie, nu acum. De vineri incoace s-au produs schimbari pe care noi nu le-am resimtit. Eu am plecat joi de acolo (...). S-au produs schimbari la Bruxelles in sensul ca s-au blocat toate intrarile in parlament (n.r.: sediul Parlamentului European de la Bruxelles) mai putin una. (...) Asistentele mele traiesc in Bruxelles si resimt mult mai direct ce s-a intamplat in ultimele zile pentru ca nu au putut sa duca copii la cresa, nu au putut sa ia metroul si asa mai departe.

Rep.: La JAI s-a decis saptamana trecuta consolidarea controlelor de la frontiera. In ce fel vor fi afectati cetatenii Uniunii Europene de noile masuri de securitate? Si aici sa va dau ca exemplu cozile formate recent la vama in Romania.

C.P.: Eu cred ca vor fi doua schimbari importante. Suntem intr-un moment in care lucrurile abia se contureaza, dar cred ca se pregateste o schimbare si a conventiei Schengen si a conventiei de la Dublin. Vrem sau nu, in perceptia opiniei publice, in discursul unor politicieni, cele doua teme - terorism si miscarea persoanelor - au fost legate. Uitati-va la discursul lui Cameron: cu doua zile inainte de atacurile de la Paris, el vorbea despre imigratie si punea la un loc persoanele care vin din afara Uniunii si migratia interna. Iar propunerea lui este ca Uniunea sa reglementeze o limitare pentru noile state membre (vom vedea ce inseamna asta pentru cele deja existente) astfel incat miscarea libera sa fie posibila doar din clipa in care exista o compatibilitate intre nivelul de dezvoltare economica din tarile de provenienta si respectiv din Marea Britanie.

Rep.:In ce fel s-ar putea schimba Spatiul Schengen asa cum il stim noi? Presa internationala scria ca discutam de fapt despre o anulare a acestui acord pe termen nedeterminat.

C.P.:In acest moment, cred ca sunt posibile diverse arangajamente. Avem colegi belgieni sau nemti care sunt socati sa vada ca sunt controlati la randul lor. De atatia ani, de cand functioneaza Schengen, se obisnuisera cu un alt regim. Nu poti sa profetesc in ce fel se vor misca lucrurile si in ce fel va arata intelegerea finala, dar ceea ce e pe cale sa se instaleze acum este pe de o parte o teama care va alimenta discursurile izolatioaniste, care mizeaza pe control, pe supraveghere si probabil vor exista tipuri de restrictii pe care nu le-am cunoscut pana acum (...) Sunt propuneri dintre cele mai diverse, pentru ca si reactiile societatilor europene au fost foarte diverse. Stateam de vorba cu un coleg austriac care mi-a spus cum au reglementat ei chestiunea cotelor pentru migranti, renuntand practic la aplicarea conventiei de la Dublin, practic ea este suspendata in acest moment.Distributia migrantilor care au fost repartizati Austriei se face in interiorul tarii dupa urmatoarea regula: in nici o comunitate nu avem mai mult de 1% migranti. Toate comunitatile sunt obligate sa primeasca macar o persoana, dar pentru a impiedica o regrupare consistenta a migrantilor e limitata la 1% cota de acceptare in fiecare comunitate in parte. Altii, slovacii, spun ca nu vor decat crestini. Orban a facut garduri.

Rep.:Bun, dar acest mecanism al relocarii practic vorbind pare ca nu functioneaza.

C.P.:Toate procedurile de consultare, de negociere sunt lente si din acest motiv, de pilda, s-a discutat vreo patru-cinci luni despre mecanismul de redistribuire fara sa existe un acord. Acum, se ia incet, incet act de faptul ca mecanismul nu functioneaza si vom avea o decizie ceva mai tarziu. Eu de asta va spun ca nu vreau sa profetesc nimic, ci va dau doar datele relevante din teren, pentru a putea judecata evolutia acestor situatii. Nu avem o singura solutie care este degajata. Nici pe tema migrantilor si de asta v-am spus ca probabil se va schimba din radacini conventia de la Dublin. Nu stiu care va fi experienta cea mai relevanta si nu stiu daca la sfarsit se vor adopta solutii nationale sau se va implementa un mecanism unic permanent de redistribuire care va fi agreat cu o majoritate sau prin consens. Nu pot sa imi dau seama, pentru ca nu avem suficiente elemente in acest moment. Nu vreau sa fac ceea ce face politicianul roman in ultimul timp si anume sa creeze panica. Responsabilitatea politicienilor este sa le dea incredere cetatenilor, prezentandu-le faptele si sugerand posibile solutii. Tocmai de asta incerc sa va spun care sunt, dupa parerea mea, elementele relevante pe care le vom vedea in saptamanile si lunile urmatoare si care vor pregati noi decizii. In acest moment, o parte dintre tari si o parte dintre opiniile publice vor realiza faptul ca decizia referitoare la cotele de redistribuire nu merge din diferite motive: pentru ca unii sunt caposi si vor sa atace decizia la Curtea Europeana, polonezii au anuntat asta, pentru ca altii gasesc tot felul de pretexte ca sa amane implementarea, pentru ca exista teme suplimentare care mobilizeaza acum politicienii, cum este chestiunea atacurilor teroriste – vedeti ca acum se discuta acum mai mult despre terorism decat despre criza refugiatilor - pentru ca unii leaga cele doua crize si asa mai departe.

Rep.:Dumneavoastra considerati ca exista vreo legatura intre cele doua?

C.P.:Exista o legatura in mintea unor politicieni care vor sa creeze panica. Asta intotdeauna o solutie politica la indemana asta. Exista o legatura in masura in care o parte dintre migranti provin din zone de conflict, unde s-au produs si radicalizari ale atentatorilor. Acestea sunt legaturi certe si cred ca trebuie sa incercam sa le intelegem, dar nu sa inventam surse de frica pentru societate. E clar ca avem intre atacatorii de la Paris, in mod cert, persoane care au fost in Siria si unde au urmat un soi de training pentru a intra in logica terorii. E clar, pe de alta parte, ca exista migranti care fug din zonele unde Daesh este foarte puternica din pricina aceluiasi tip de amenintari. Acestea sunt lucruri certe, restul sunt speculatii. Unele speculatii sunt iresponsabile dupa parerea mea. A spune ca toti migrantii sunt potentiali teroristi este o afirmatie iresponsabila, mai ales pentru politicieni. Gura lumii este sloboda, stiti cum se zice, dar politicienii nu pot sa spuna chiar orice.

Rep.:Intorcandu-ne putin la deciziile de la JAI. Luand in considerare acesta sporire a masurilor de securitate de la granita si aceasta rescriere a regulilor pentru spatiul Schengen care urmeaza sa vina, credeti ca, in decembrie, Comisia o sa zica: desfintam spatiul Schengen?

C.P.:Comisia nu cred ca va veni cu asemenea propunere. Sigur ca se pot inventa mecanisme suplimentare care sa permita statelor membre suspendarea pe termen mai lung decat acum, dar ar fi o sinucidere pentru comisie, politic vorbind, sa ceara o suspendare a spatiului Schengen. A doua zi, Comisia ar trebui sa plece. Nu este acolo pentru a dezmembra Europa. Comisia este un actor comunitar, a carui misiune e sa intareasca Europa. Deci, a doua zi Comisia cred ca ar trebui sa fie demisa de Parlament, daca ar veni cu o asemenea propunere. Nu ar fi prima data cand o comisie este demisa in Parlament. In momentul asta, repet, sunt discutii in curs. Nu sunt implicat in mod direct in acest discutii pentru ca Schengen este o problema a comisiei LIBE. Eu nu sunt membru LIBE, dar va pot prezenta perspectiva de politica externa, cea relevanta pentru dimensiunea externa a acestor probleme. (...)

Rep.:Spuneati ca singura legatura intre cele doua crize, a refugiatilor si a terorismului, este in mintea politicienilor. Totusi, nu exista nici un fel in care cele doua se intrepatrund? Sau putem spune ca una o alimenteaza pe cealalta sau ca una agreeaza consecintele celeilalte? Spre exemplu faptul ca dupa atacurile teroriste unii dintre politicieni, asa cum ati spus si dumneavoastra, au venit si au spus ca refugiatii sunt de vina - lucrul acesta creeaza o problema in plus pentru Europa.

C.P.:S-ar putea sa fie la mijloc si ignoranta, pentru ca din momentul in care valul de migranti a inceput sa creasca semnificativ, toate serviciile de informatii din statele membre, ca si din statele partenere, au fost mobilizate. Sa nu va inchipuiti ca problema este descoperita dupa atentate! Au exista insa scapari in acest dispozitiv. Probeaza asta ceea ce au prezentat francezii zilele trecute si anume faptul ca inamicul public numarul unu, cum i se spune acum, era cunoscut de serviciile de informatii, era sub supraveghere, dar a facut o calatorie in Siria, unde Daesh este foarte bine instalata, si s-a intors in Europa fara ca vreun alt serviciu de informatii din statele membre sa fi identificat trecerea printr-una din aceste zone si sa fi transmis informatia autoritatilor franceze. Acesta este un repros public pe care l-au facut francezii. Nu avem acces la datele schimbate intre ele de diversele servicii de informatii, dar ele sunt in priza din momentul in care valul de migranai a inceput, pentru ca riscul ca unii dintre islamisti radicali sa profite de pe urma valului migrantilor pentru a intra in Europa a fost identificat din prima zi. Nu a fost descoperit in momentul atacurilor. Acum s-ar putea ca unii dintre politicieni sa nu stie ca serviciile de informatii au fost active. S-ar putea sa isi doreasca sa speculeze asta. Parerea mea este ca sunt unii ca vor sa traga profit de pe urma acesti situatii. In general sunt forte de extrema dreapta.

Rep.:Exista o propunere de infiintare a unui serviciu de informatii al UE.

C.P.:Acest lucru se discuta de sapte-opt ani. Nu cred ca se va ajunge la asta. Uitati ca francezii nu vor nici un registru european al pasagerilor la nivel european, vor in continuare ca asta sa fie o competenta nationala si sa exista un acces facilitat pentru ceilalti. Atunci cand ai 28 de voci nu e usor sa gasesti o solutie consensuala. Nu cred ca este realist sa ne inchipuim ca statele membre vor renunta la competenta care priveste secretul informatiilor pentru a avea un singur serviciu la nivel european. Vor accepta in schimb – sunt convins – sa rafineze colaborarea pe care o au. Dar nu trebuie sa fim nerealisti si naivi.

Rep.:Considerati ca acesta ar fi solutia optima? O colaborare mai buna intre servicii.

C.P.:Cred ca aici se va ajunge. Ele functioneaza si se colaboreaza, va asigur, si cu servicii de informatii din statele care nu sunt membre ale Uniunii, dar sunt state candidate sau potential candidate si care sunt foarte implicate in chestiunea migratiei, care sunt implicate din pacate si in celalalt dosar foarte sensibil, al terorismului. Eu sunt raportor permanent pentru Bosnia si Hertegovina. Aceasta tara nu este foarte implicata in chestiunea migratiei, dar este foarte implicata in colaborarea impotriva terorismului, pentru ca Bosnia si Hertegovina este un focar de radicalizare. Exista un interes tocmai pentru ca exista o populatie musulmana compacta pentru a dezvolta retele de atacuri teroriste acolo. Alte tari - Serbia sau Macedonia, tari candidate, - sunt prinse in aceasta colaborare intre serviciile de informatii. Deci, asta se intampla deja. Nimeni nu este insa perfect. Evident ca exista scapari in acest dispozitiv, si de asta s-a ajuns la acest caz foarte concret facut public de catre francezi. In general, nu se fac publice situatiile de acest fel, informatiile sensibile care sunt legate de terorism sau de alte chestiuni de siguranta nationala.

Rep.:Credeti ca Europa poate sa managerieze cele doua crize simultan?

C.P.:Atacuri teroriste exista in experienta unor state membre. Vorbesc despre atacuri teroriste care sunt puse la cale de cetateni ai respectivelor state membre – cu asta avem de-a face. (...) Dar cand spun asta, spun si ca exista in statele membre si experiente de confruntare cu terorismul dezvoltat de retele interne. In Italia, avem o cultura a atacurilor teroriste de la extrema stanga. La fel in Germania, au fost atacuri teroriste venite din partea extremei stangi. In Franta au fost atentate, care le preced pe cele din SUA din septembrie 2001. Eram student in Franta in ’95, cand au inceput atentatele in cosurile de gunoi – acolo se puneau bombe improvizate. Deci, in societatile occidentale exista o experienta a confruntarii cu retele teroriste. Nu exista aceasta experienta in societati din estul Europei – de asta panica e mai mare la est, atunci cand e vorba de atacuri. Oamenii se comporta mai rational – asta-i paradoxul – in societatiile occidentale care au aceasta experienta a confruntarii cu retelele teroriste decat in societatile foste comuniste, care, din pricina sistemelor totalitare, aveau un control complet asupra societatii si nu misca nimeni in front. Acesta este un prim lucru care ne poate ajuta sa intelegem de ce panica este mai mare in est decat in vest. Pentru ca vedem cum reactioneaza media sau politicienii si vedem ca sunt mult mai panicati si iresponsabili in est decat in vest.

Chestiunea migratiei este, de asemenea, o experienta cunoscuta de societatile occidentale uitata de societatile din est. Noi avem in est o experienta a migratiei in secolul 19 si la inceputul secolului 20, cand am primit migranti, fiindca era multa miscare in zona Balcanilor de pilda. Nu mai avem asta, tot din pricina sistemului totalitar care a blocat asemenea miscari de populatie. La Est, am fost izolati multa vreme. Nu avem in memoria recenta a societatilor noastre o experienta de migratie. Alta decat plecarea alor nostri in exterior. In schimb, in societatile occidentale, aceasta experienta a migratiei exista. Si uite asa se face ca panica e mai mare in Romania, unde nu am primit nici un migrant, decat in Germania unde au primit 800 de mii. Daca va uitati la discursurile publice, pasiunea pusa in dezbatere e mai mare in Romania decat in Germania, ceea ce e paradoxal.

"Ne place sa cultivam voci radicale in situatii de criza, chiar daca noi nu avem un migrant."

Cristian Preda

Rep.:Si in Germania au fost cateva voci in randul populatiei care s-au opus – au organizat proteste.

C.P.:La extrema. Extremisti sunt peste tot minti infierbantate, dar noi reactionam ca majoritate. Sau cel putin vrem sa lasam senzatia asta ca majoritatea e panicata. Ne place sa cultivam voci radicale in situatii de criza, chiar daca noi nu avem un migrant. Mi se pare ca asta este o situatie stranie. Atunci cand incercam sa deschidem anumite dosare si sa le tratam, trebuie sa vedem ce resurse avem si cred ca avem niste resurse. Politiile din state membre precum Italia, Franta, Germania stiu cum sa reactioneze la amenintari teroriste, pentru ca le-au avut pe solul propriu si in trecut, nu sunt o descoperire cu totul noua. La fel, experienta migratiei este o experienta cunoscuta. incluzand aici si integrarea in societati occidentale. Sunt si experiente incrucisate: spre exemplu, cei care plecau, cu chiu cu vai, din state totalitare sau erau vanduti de statele totalitare in Vest. Ei veneau din tari comuniste in Vest si erau in anii 70-80 migranti.

Rep.:Ceea ce imi spuneti dumneavoastra este ca estul este mai putin pregatit decat vestul.

C.P.:In mod clar. Si panicat din lipsa experientei relevante. Asta explica patima cu care se dezbate acest subiect si ignorarea unor detalii importante. De pilda, se pun impreuna atentatele de la Paris si atentatele din Mali, desi unul este facut de Daesh si celalalt de concurentul Daesh, adica Al-Qaida, una din ramurile ei. Dar toata lumea le discuta impreuna ca si cum ar fi aceeasi miza si acelasi adversar. Panica a fost accentuata de prezenta fortelor de ordine in Bruxelles: practic, desi nu a fost un atentat, in mintea oamenilor a ramas ideea ca ceva rau s-a intamplat Da, s-a intamplat ceva rau in Franta. Belgienii realizeaza mai mult decat noi faptul ca Franta si celelalte state din Schengen sunt spatii deschise si atunci au reactionat. Vom vedea daca au reactionat cu supra-masura, cum li se reproseaza deja. Parerea mea este ca au luat foarte in serios riscul reproducerii unor atacuri similare celor de la Paris in Belgia si au decis sa ia aceste masuri severe. Populatia se sperie cand vede armata patruland pe strada si nu stie ce se intampla. Nu stii daca o sa fie un atentat langa casa ta sau nu. Pe de alta parte, te sperii si daca nu vezi picior de politist.

Prima presiune la care a fost supusa Germania a fost presiunea refugiatilor din Albania, Kosovo si Serbia. (...) Acum majoritatea statelor membre, nu toate, au declarat tarile din Balcanii occidentali tari sigure, astfel incat persoanele care migreaza de acolo sa nu poate primi azil.

Cristian PredaRep.:Pe fondul acesta, o mai mare parte a oamenilor se vor simti mai in siguranta sa auda un discurs extremist. In ce masura considerati ca acest lucru ar putea sa fie o problema? Ne vom trezi cu o Europa condusa de extremisti sau cel putin sa apara mai multi in fruntea statelor europene?

C.P.:Exista o criza a partidelor guvernamentale, adica a partidelor care in timp si-au asumat responsabilitati guvernamentale, si la stanga si la dreapta. Exista un risc de ascensiune a extremei drepte si a extremei stangi. Frontul National si Syriza – sunt aceeasi problema – unii la dreapta si altii la stanga. In Europa, exista mai multa indulgenta pentru extrema stanga decat pentru extrema dreapta. De pilda, nimeni nu-i reproseaza lui Tsipras responsabilitatea in criza refugiatilor, toata lumea o ataca pe Merkel, desi Merkel a incercat sa rezolve problema. (...) Merkel este, de altfel, sub presiune de la inceputul anului. Intai, a fost sub o presiune care nu a fost observata in foarte multe state membre, inclusiv in Romania. Ea a fost sub presiunea migratiei din Balcanii de Vest. Daca va uitati pe datele Oficiului federal pentru refugiati de la mijlocul anului, veti vedea ca aproape jumate sunt oameni care vin din Balcanii de Vest. Prima presiune la care a fost supusa Germania a fost presiunea refugiatilor din Albania, Kosovo si Serbia. Sigur ca intre ei erau deja si sirieni, si irakieni, dar aproape jumatate erau din Balcanii de vest – asta a fost prima problema in Germania. Ulterior, de la mijlocul anului, tocmai pentru ca valul balcanicilor a reusit sa ajunga in Germania, au inceput sa vina mult mai multi din Siria si pe urma Iraq, Afganistan. (...) Trebuie sa intelegem fenomenul. Merkel a reactionat cu doua solutii. A presat pentru ca tarile din Balcanii de Vest sa fie declarate „tari sigure”. Acum majoritatea statelor membre, nu toate, au declarat tarile din Balcanii occidentali tari sigure, astfel incat persoanele care migreaza de acolo sa nu poate primi azil. Apoi, confruntata cu valul din Siria si celelalte tari asiatice, Merkel a spus: trebuie sa-i gazduim pe acest oameni. Cu toate astea ea este cea blamata, in timp ce nimeni nu zice nimic despre Tsipras care nu a fost in stare, nu a vrut sa opreasca pe nimeni – coruptia din Grecia a facut sa se ajunga aici. Tsipas a lasat portile deschise si i-a transportat pe toti migrantii in Macedonia, din motive care ar merita si ele luate in seama.

Rep.:Intoarcandu-ne la intrebarea initiala: Exista pericolul ca Europa sa se trezeasca cu niste lideri extremisti la nivelul statelor membre?

C.P.:Da, pentru ca exista pe o de o parte o tentantie si la stanga si la dreapta sa incerce sa castige voturi. (...)

Am colaborat 10 ani cu Traian Basescu. Nu ma regasesc in nici unul dintre discursurile sale recente.

Cristian Preda

Rep.:Cum apreciati miscarea lui Traian Basescu de a acapara culoarul lasat de la gol de Vadim Tudor cu acest tip discurs anti-imigratie?

C.P.:Am colaborat 10 ani cu Traian Basescu. Nu ma regasesc in nici unul dintre discursurile sale recente. Regret. Asta e tot ce pot sa va spun. Exista astfel de reactii in mai multe state membre, la partide calificate drept partide conservatoare, dar si la partide de extrema dreapta. In conditiile date, reactiile politicienilor sunt diferite de la o tara la alta. Avem si in Germania, de pilda, o discutie foarte aprinsa in sanul centrului dreapta, adica intre CDU si CSU. Membrii CSU sunt mult mai severi cu migrantii si o critica pe Merkel, ceea ce nu se intampla in alta dosare.

Rep.:Ce sanse are Traian Basescu sa devina in politica acum prin folosirea acestui tip de discurs?

C.P.:Nu fac profetii, v-am spus. Tot ce pot sa va spun e ca, atunci cand suntem in criza, politicienii trebuie sa ofere protectie cetatenilor. Asta este rostul politicii – sa gasesti modalitati prin care sa protejezi interesele cetatenilor. E un principiu fundamental in democratie si profund legat de moderatie politica. Eu sper ca si in Romania sa se gaseasca o cale moderata. In chestiunea migratiei noi am bajbait, a fost o incercare de a impune o solutie care este cu totul paradoxala, cea a cotelor voluntare. Imi pare rau ca nu a observat mai multa lume lucrul asta: daca sunt cote, nu sunt voluntare. Apoi, intrucat ne-am trezit in minoritate, discursul a fost schimbat. Ne pregatim, in principiu, sa fim mai deschisi la o cooperare. Eu cred ca trebuie sa punem in comun resursele, nu e doar o problema a unui stat membru. Pe de alta parte, in chestiunea terorista, vom vedea. Sunt unele semne bune, asa cum e pozitia exprimata de Romania in consiliul de aparare, care a avut loc cu trei zile inainte de JAI: Romania a fost, ca si celelalte state membre, alaturi de Franta in invocarea articolului 42. Sper ca in CSAT sa se decida un sprijin romanesc consistent pentru coordonarea ofensivei impotriva califatului.

Rep.:Pe fondul implicarii Rusiei in acest razboi impotriva Daesh si a solidarizarii ei cu Europa, exista posibilitatea ca Rusia sa scape mai devreme de sanctiunile impuse dupa situatia din Crimeea? Va spun asta pentru ca recent ministrul de externe german a declarat ca Rusia ar trebui sa revina in G8 avand in vedere implicarea ei.

C.P.:Sunt lucruri diferite astea G8 si sanctiunile.

Rep.:Da, bineinteles. Semnalul dat voiam sa-l subliniez.

Sanctiunile nu sunt legate de Crimeea, din pacate. Sanctiunile europene la adresa Rusiei sunt legate de acordul de la Minsk. Iar acordul de la Minsk prevede exclusiv reglarea situatiei din estul Ucrainei. Din pacate, nu exista o legatura intre sanctiuni si ocuparea Crimeei. Cred ca nu e bine ca lucrurile stau asa. In momentul in care se va judeca punerea in aplicare a acordului de la Minsk, se va face o judecata despre ridicarea sau nu a sanctiunilor. Cooperarea in G8 si sanctiunile sunt dosare separate.

Perceptia publica este ca avem de-a face cu o situatie similara celei cu care am avut de-a face dupa atacurile din 11 septembrie sau inainte de interventia din Iraq. E diferit.

Cristian Preda

Rep.:Da, dar pe acelasi fond a fost exclusa Rusia din G8. Era practic tot o sanctiune.

C.P.:Da, dar sanctiunile economice de care vorbim in UE sunt legate de punerea in aplicare a acordului de la Minsk. Din pacate, eu cred ca trebuiau sa fie legate si de anexarea Crimeei, pentru ca plecarea rusilor din Crimeea este importanta pentru o buna intelegere cu Moscova din punct de vedere politic. Pe de alta parte, in dosarul anti-terorist nu trebuie sa uitam ca si Rusia a fost vizata. Doborarea avionului la Sharm el sheikh a fost asumata de aceeasi retea care e cunoscuta sub numele de ISIS sau Daesh, care de fapt este legata de califat. Eu prefer sa folosesc termenul de califat, pentru ca el exprima mai bine amploarea proiectului care este in curs in acest moment. (...)

In privinta Siriei suntem in fata unei decizii foarte grele, atata timp cat Rusia este la randul ei atacata tot sub stindardul califului si atata timp cat Rusia este deja in Siria. Iarasi, sa fim realisti: putem sa ne imaginam o solutie de interventie la sol fara Rusia, atata timp cat Rusia este prezenta acolo? Parerea mea este ca ar trebui sa se ajunga la o intelegere politica referitoare la tranzitia in Siria. Acesta este un punct important. Compromisul ar trebui sa tina seama de faptul ca Assad controleaza o parte din teritoriu. Assad nu mai trebui sa guverneze in Siria, insa in acest moment nu poate fi complet ignorat in vederea tranzitiei.

Perceptia publica este ca avem de-a face cu o situatie similara celei cu care am avut de-a face dupa atacurile din 11 septembrie sau inainte de interventia din Iraq. E diferit. pentru ca in acest moment ambitia califatului este de a iesi din zona pe care o controleaza acum. De asta nu putem sa ne imaginem o operatiune, o coalitie internationala care sa opereze doar in Siria si Iraq. Cred ca acesta coalitie trebuie sa vizeze toate punctele ocupate de califat, pentru ca exista revendicari de la califat in Africa, ca si pe continentul asiatic, adica in mai multe puncte decat cele despre care vorbim in Orientul mijlociu. Cred ca miza coalitiei internationale care se pune la cale in acest moment, este o confruntare cu califatul care sa vizeze toate acest puncte de insertie. Dusmanul nu mai este acum al-Qaida. Radicalismul califatului este mult mai pronuntat decat atacurile punctuale pe care le punea la cale al-Qaida cu diversele ei ramuri. (...) Cred ca aceasta coalitie are o miza mai mare decat „cu Assad sau fara Assad”. Politic este o chestiune foarte sensibila - partea pe care Assad o ocupa in negocierea tranzitiei. Cred ca experienta relevanta de care trebui tinut seama este experienta din Yemen, unde s-a cautat o solutie negociata, care includea demisia presedintelui, dar tolerarea lui ca lider al partidului care sustinea guvernul. A urmat criza pe care o vedem in acest moment si o alianta paradoxala intre fostul presedinte si Houthi, care a complicat enorm scenariul din Yemen.

In momentul in care se negociaza tranzitia politica in Siria, pentru ca asta este chestiunea politica in negociere, va trebui tinut seama de esecul experientei yemenite.

Rep.:Presedintele Comisiei Europene a declarat zilele trecute, in urma unei discutii avute cu primul-ministru al Marii Britanii, ca ar fi necesara o regandire a modului de dezvoltare a Europei si astfel sa avem o Europa cu doua viteze.

C.P.:Eu cred ca din pacate suntem intr-o Europa cu doua viteze. Pericolul este sa avem doua Europe.

Rep.:Ce ar insemna acest pericol despre care vorbiti?

C.P.:Ar insemna sa iasa din UE Marea Britanie, care este o parte importanta din Europa. Ieri, a fost publicat un sondaj in care diferenta este destul de mare in favoarea exit-ului. Riscul unui exit e mare. Exista in propunerea lui Cameron lucruri imposibil de acceptat, asta e foarte clar si cred ca ar trebui sa o spunem. Limitarea libertatii de miscare a cetatenilor din state membre nu poate fi acceptata – asta este o linie rosie. De asemenea, nu se intelege ce vrea premierul britanic atunci cand cere o sporire a rolului parlamentelor nationale in blocarea legislatiei europene. Asta exista deja in tratatul de la Lisabona. Sunt lucruri ininteligibile si de aceea exista riscul unei campanii populiste. (...) Eu nu cred ca se va gasi un acord pe tema limitarii libertatii de miscare din statele membre. Iar ideea ca trebuie sa ajungi la o compatibilitate intre cele doua economii este o aiureala. Nu ai o piata perfecta si nici o compatibilitate deplina intre diverse regiuni din punct de vedere al dezvoltarii nici macar la nivelul unei tari. De ce ai avea-o la nivel european? Riscul iesirii britanicilor este foarte mare. Pe de alta parte, sa nu ne mintim, suntem intr-o Europa cu doua viteze. Nu avem o suprapunere intre Uniune si spatiul Schengen, nici intre Uniune si zona euro. Iar asta este o problema foarte delicata si din perspectiva lui Cameron. Avem 19 state in eurozona si 9 in afara. El are dreptate sa spuna ca nu poti sa discriminezi statele care sunt in afara eurozonei. Are dreptate, nu poti sa discriminezi si exista un consens la nivelul Uniunii – sa nu produci discriminare impotriva celor care sunt definitiv sau doar temporar in afara eurozonei. Dar in acelasi timp celelalte propuneri facute de Cameron sunt imposibil de realizat.

Rep.:Ce ar insemna acest lucru pentru Romania si cum credeti ar trebui sa se pozitioneze?

C.P.:Aici eu sunt foarte sever, pentru ca Romania se complace in viteza a doua. De pilda, Romania a pus in sertar ambitia de a deveni membra Schengen – in timpul guvernului Ponta, care a zisa “ne cautati voi; pe noi nu ne mai intereseaza” (...) Sper sa isi propuna guvernul Ciolos sa faca tot ceea ce se asteapta de ani buni de la noi sub MCV, nu sa le reproseze olandezilor opozitia fata de Romania. Noi am promis ca rezolvam probleme acoperite de MCV. Pe urma euro, am amanat de doua ori pana acum termenul. Ne complacem in cultura Europei cu doua viteze. Sigur ca unele discriminari ne-au deranjat si pe buna dreptate. In primul rand discriminarea legata de tratamentul rezervat unor cetateni romani pe piata muncii. Avem in fata doua variante: putem in continuare sa traim molesiti si nemultumiti, sa nu ne intereseze efortul pentru a intra in euro zona sau putem sa fim ceva mai ambitiosi.

Rep.:S-ar schimbat ceva in Romania sau in ceea ce priveste drepturile cetatenilor romani dupa o legalizare daca vreti a acestei Europe cu doua viteze?

C.P.:Ideea lui Junker este ca putem avea in viitor mai multe geometrii si mai variabile decat in prezent. Pentru ca avem in acest moment 19 state in eurozona si 9 in afara. Asta inseamna o Europa cu doua viteze. (...)

Rep.:Mai degraba dupa discutiile cu Mare Britanie se pune problema a limitarii libertatii de miscare, nu stiu in ce masura avem de-a face cu o discriminare referitoare la faptul ca Romania nu este in zona euro.

C.P.:Nu, Junker nu va accepta asta. Aici nu am indoieli. Junker nu va intra pe acest teritoriu. Nu este un om care sa cultive discriminarea.

Rep.:Bun, dar cei din Marea Britanie se plang de faptul ca in tara lor vin cetateni europeni din alte state care beneficiaza de ajutoare de sociale, ei nelucrand in tara respectiva si neplatind taxe

C.P.:Reprosul este ca profita de pe urma ajutoarelor care nu sunt contributive unii care nu sunt britanici. Asta este reprosul.

Rep.:Spre exemplu se dorea introducerea unei mentiuni ca pentru a beneficia de aceste ajutoare sa trebuiasca sa muncesti cinci ani in Marea Britanie

C.P.:Aici avem doua lucruri diferite. Intr-adevar, aveti dreptate sa nu puneti impreuna ce tine de diferentieri voite, cum este ca Romania nu are ambitia sa intre in euro prea curand, si ceea ce se avanseaza in negocierile cu Marea Britanie. Este o iluzie sa crezi ca se poate face o unificare pe termen mediu, poate chiar si lung, a sistemelor de bunastare sociala, de welfare state, in toate statele membre. Pur si simplu unii nu au o cultura a welfare state. Pentru unii nu e atat de importanta cum e pentru altii. Dispunerea fortelor politice este si ea diferita. Sunt state europene in care practic socialistii nu mai exista, iar ei sunt principalii purtatori ai proiectului welfare state. Dar ce faceti cu state in care aveti doar doua partide liberale, cum este de pilda Estonia? In Polonia avem un partid conservator si un partid PPE. Nu ai de unde sa ii iei pe amicii welfare state care sa sustina o apropiere a sistemelor. Ce este sensibil in discutia cu britanicii e asta: libertatea de circulatie si intrarea pe piata de munca. Am spus deja ca este inacceptabila limitarea. S-ar putea sa se ajunga in situatia stupida in care, pe de o parte, Cameron sa pledeze in favoarea ramanerii in UK acceptand chiar mai putin decat a avansat in acest moment in negociere, Europa sa fie la randul ei dispusa sa accepte cererile ceva mai moderate ale lui Cameron, dar opinia publica din Marea Britanie sa voteze la final impotriva, adica sa voteze iesirea din euro. Se poate intampla asta, mai ales pe fondul tensiunilor create de teme care inflameaza opinia publica, precum migratia sau terorismul. Din punct de vedere al negocierii, vor fi implicate guvernele nationale. Scrisoarea lui Cameron este adresata lui Tusk, nu este adresata lui Juncker. Sigur ca va fi implicat ca o voce si parlamentul european. (...) Exista vointa de a mentine o Europa cu doua viteze si nu doar in Marea Britanie, asta e clar.

Rep.:Noi romanii ne-am confruntat si cu o alta criza generata de tragedia de la Colectiv care a dus la iesirea oamenilor in strada, caderea guvernului. In primul rand, credeti ca solutia aceasta a guvernului de tecnocrati sau independent, dupa cum l-a numit presedintele Iohannis, este potrivita pentru Romania in actualul context european? Si doi. In componenta actualului guvern avem mai multi ministri care au avut scris pe cartea de vizita Bruxelles.

C.P.:Cele doua partide mari, PNL si PSD, sunt slabite sau mai exact paralizate de anchetele DNA si nu sunt in stare sa depaseasca aceasta situatie. Vedem ca PSD are in frunte pe cineva care e deja condamnat. Si in cazul PNL sunt o multime de oameni care sunt sub ancheta, dar stau bine mersi la partid. Pe de alta parte, partidele au vadit slabiciune pentru ca nu au agreat solutia de a merge la urne.

Blaga e liderul care tace. Iar Gorghiu, cand vorbeste, iar ea vorbeste mult, spune enormitati.

Cristian Preda

Pentru dumneavoastra solutia in momentul respectiv era alegeri anticipate?

C.P.:Eu cred ca, atunci cand ai o criza politica majora, trebuie sa mergi in alegeri. Din pacate, noi avem un mecanism constitutional de care se poate agata pentru a bloca oricine nu vrea scrutin anticipat. Si in general politicienii romani nu vor sa mearga in alegeri mai devreme decat finalul mandatului. Dovada e ca au picat guverne pana acum - si Boc, si Ungureanu, dar nu s-au organizat alegeri inainte de termen. Solutia sanatoasa pentru organismul democratic este sa faci alegeri atunci cand ai o criza majora. Iar asta a fost o criza majora. Tragedia de la Colectiv a fost alimentata de coruptia, care a devenit o parte a culturii politice a partidelor noastre. Ele par, de multe ori, sa fi fost inventate ca sa spolieze resursele statului si sa protejeze coruptii din Romania. Partidele au demisionat pur si simplu, pentru ca o de o parte nu sunt in stare sa traga consecintele politice ale anchetelor care vizeaza proprii membri. Nu au venit cu o noua garnitura, ci au improvizat. Pe Dragnea l-au dat afara de la sefia formatiunii, dupa care l-au adus inapoi si l-au uns presedinte, iar la PNL avem un compromis Gorghiu-Blaga lipsit de credibilitate. Adica Blaga este un FSN-ist ales fara interrupere din ’90 incoace – sunt 25 de ani –, dar care mai degraba tace decat vorbeste, astfel incat nici nu stim ce vrea omul asta. Blaga e liderul care tace. Iar Gorghiu, cand vorbeste, iar ea vorbeste mult, spune enormitati. Inclusiv ideea de a face un audit al partidului arata ca nu esti capabil sa iti asumi responsabilitatea politica. Nu ai nevoie de audit extern, ca sa intelegi ce e propriul tau organism politic. Acestea sunt semne ale demisie. Oamenii astia sunt intr-o stare de asteptare, dupa ce au demisionat din responsabilitatile lor democratice: au refuzat si sa fie in guvern, si sa faca alegeri. Asta este. Avem acum o lege generoasa pentru a crea noi partide politice si, daca exista curaj si ambitie, vor aparea alternative.