Judecatorii de la Inalta Curte de Casatie si Justitie au audiat vineri peste 20 de persoane in calitate de martori in dosarul referendumului, in care inculpat este si vicepremierul Liviu Dragnea, scrie Agerpres. Urmatorul termen al procesului a fost stabilit pentru 3 septembrie 2014, data pana la care Parchetul General trebuie sa transmita instantei ce solutii a dat in dosare referitoare la fraudarea referendumului, dosare separate sau disjunse din cel instrumentat de DNA.

Locuitori din comunele Tiganesti si Ciuperceni din judetul Teleorman, in majoritate persoane in varsta, au fost chemati la instanta suprema pentru a le spune judecatorilor daca au votat sau nu la referendumul organizat in iulie 2012 pentru demiterea presedintelui Traian Basescu.

Printre persoanele care s-au prezentat in instanta a fost si o batrana de 85 de ani, care se deplasa folosindu-se de un baston. Ea a reusit cu greu sa rosteasca cateva cuvine si a semnat cu dificultate declaratia data in fata magistratilor.

Tot la acest termen, in sala de judecata au fost citite si declaratii ale unor martori date anterior la politie. A surprins declaratia unui ofiter de marina din satul Poiana, comuna Ciuperceni, care le-a spus politistilor ca, desi numele sau apare pe o lista suplimentara, el nu a votat in iulie 2012, deoarece se afla la Constanta cu serviciul.

Alti martori au declarat la politie ca nu au votat la referendum, deoarece erau plecati la munca in Spania, insa au aflat apoi de la anchetatori ca numele lor apareau pe listele suplimentare ca votanti.

De asemenea, magistratii au audiat si sapte inculpati din acest dosar, unii dintre ei facand declaratii hilare.

Astfel, la intrebarea judecatoarei Lavinia Lefterache daca este de acord sa presteze munca in folosul comunitatii, in conditiile in care instanta il va gasi vinovat, un reprezentant al Partidului Conservator a raspuns: "Depinde de munca, ca doar nu ma apuc sa car pietre. Am si eu ceva carte".

Un alt inculpat a fost intrebat daca este simpatizant al UDMR, avand in vedere ca a reprezentat acest partid la o sectie de votare dintr-o comuna din Teleorman. "Putin. Simpatizez, asa...", a fost raspunsul.

Si Marin Poporschianu, reprezentantul UNPR intr-o sectie de votare, a fost intrebat de magistrati cum a ajuns sa participe la referendum. "Eram pe strada, cu cativa prieteni. A venit cineva cu masina, a oprit langa noi si m-a intrebat daca vreau sa fac parte din comisia de votare. Mi-a zis ca e remunerata", a raspuns acesta, ridicand din umeri la intrebarea daca avea incredere in acea persoana.

Liviu Dragnea a fost trimis in judecata de procurorii DNA pe 7 octombrie 2013, pentru savarsirea infractiunii de folosire a influentei sau autoritatii de catre o persoana care detine o functie de conducere intr-un partid, in scopul obtinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit DNA, in calitate de secretar general al PSD, Liviu Dragnea, cu ocazia organizarii si desfasurarii referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenta si autoritatea sa in partid in scopul obtinerii unor foloase nepatrimoniale de natura electorala, necuvenite, pentru alianta politica din care facea parte formatiunea reprezentata de inculpat, si anume indeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obtinute in alte conditii decat cele legale.

In acest sens, potrivit procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, in care a implicat mai multe persoane asupra carora avea influenta in virtutea functiei pe care o detinea, avand ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot.

"Ca un prim pas, Liviu Dragnea, in calitate de secretar general al partidului pe care il reprezenta, dar si de coordonator al campaniei electorale, a emis doua adrese, la 12 si 13 iulie 2012, destinate organizatiilor judetene de partid, respectiv presedintilor si directorilor de campanie, dar si primarilor din tara ai acelui partid, adrese prin care, pentru obtinerea participarii la vot a alegatorilor, in proportie de 60%, li se solicita sa ia masuri incriminate de catre Legea nr. 3/2000 (in fapt, promisiuni de foloase materiale in scopul de a determina alegatorii sa voteze) si, de asemenea, sa propuna prefectilor infiintarea de sectii de votare in statiunile turistice, care nu sunt ele insele unitati administrativ-teritoriale", arata DNA.

In paralel, el a coordonat un sistem informatic complex, prin intermediul caruia a transmis mesaje, ordine si recomandari legate de stimularea participarii cetatenilor la vot prin mijloace interzise de lege catre coordonatorii judeteni de campanie/primarii/activistii de partid, mai precizeaza DNA.