Doua morminte ale unor razboinici celti au fost descoperite de arheologi in comuna Desa, judetul Dolj, cele mai importante obiecte fiind doua spade in teaca, dar si doua piese de scut, relateaza Mediafax.
Arheologii de la Muzeul Olteniei din Craiova se afla la cea de treisprezecea campanie de cercetari arheologice in localitatea doljeana Desa, la punctul "Castravita".
Cercetarile au inceput in luna august, iar dupa doua zile de sapaturi arheologii au descoperit doua morminte de incineratie ale unor razboinici celti, acest fapt indicand ca in zona respectiva au locuit celti din tribul scordiscilor in a doua Epoca a Fierului, aproximativ in perioada dintre anii 200 i.e.n - 80 i.e.n.
"Artefactele depuse ca ofranda in aceste morminte se compun din: butoni de centura, un cutit de barbierit, o bratara de mana, o zabala de cal si, cele mai importante piese, doua spade in teaca, indoite ritual, precum si doua piese de scut - partea centrala, metalica, a scuturilor care, de regula, erau confectionate din lemn. Daca e sa ne uitam un pic in Antichitate, e foarte posibil ca aceasta cetate romana sa fi fost amplasata aici tocmai pentru a impiedica incursiunile deja facute de acesti razboinici celti in teritoriu roman aflat la sud de Dunare", a declarat Florin Ridiche, directorul Muzeului Olteniei.
La cercetari participa profesori si studenti de la Universitatea din Craiova de la Departamentul de Istorie si Relatii Internationale.
"Sunt tare multumit de asta, sunt tare pasionat de asa ceva. Am povestit si acasa, oricum ma intreaba mereu sotia ce gasesc si ii spun cutare, cutare", a declarat Gheorghita Barbu, unul dintre muncitorii descoperitori.
Arheologii folosesc scanarea geofizica a sitului si un detector de metale profesional, investitii facute de Consiliul Judetean Dolj.
Obiectele descoperite in cele doua morminte arata ca persoanele ingropate aveau un statut social deosebit, probabil membri ai aristocratiei militare conducatoare.
"De exemplu, aceasta zabala, de tip candara, este specifica Fierului Tarziu, adica 150 i.e.n. Ei (n.r. - celtii) erau purtatorii unei civilizatii a fierului foarte avansata si obisnuiau sa se ingroape cu tehnica de lupta, cu armamentul din dotare. Nu de putine ori aceste morminte erau profanate tocmai pentru aceste obiecte", a declarat profesorul Petre Gherghe de la Universitatea din Craiova.
In ultimii 12 ani, de cand se fac sapaturi la punctul "Castravita" aflat pe malul Dunarii, au fost descoperite cele mai vechi morminte de incineratie din sud-estul Europei, cel mai vechi castru din piatra ridicat pe teritoriul Olteniei, inca din vremea imparatului roman Domitian, dar si un tezaur cu monede din aur, datat in secolul al XIX-lea.
