Un studiu realizat de Asociația Rise Project și Asociația ANAIS, „Harta hărțuirii sexuale în sistemul de învățământ din România”, arată că 28% dintre elevi și studenți au auzit sau chiar au întâlnit situații în care colegii lor au fost victimele hărțuirii sexuale. Aproape 30% dintre profesori spun că și ei au auzit sau au fost martorii unor situații în care un elev sau student a fost hărțuit sexual, conform aceluiași studiu.
Studiul a fost publicat luni, 2 octombrie, și a fost realizat pe un eșantion de 530 de studenți și 114 profesori, de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Universitatea din București și Universitatea din Sibiu. La chestionar au răspuns și elevi de la cinci licee, din orașele Novaci, Constanța, Bârlad, Brănești și Sibiu.
55% dintre elevi și studenți au trecut cel puțin printr-o situație de abuz la liceu sau facultate
Peste jumătate dintre respondenți au declarat că au trecut cel puțin printr-o situație de abuz la școală sau facultate.
„55% dintre elevii și studenții care au participat la cel mai extins studiu exploratoriu de până acum privind fenomenul hărțuirii în sistemul de învățământ din România au trecut prin cel puțin o situație de abuz sexual în liceu sau în facultate. Dintre aceștia, 41% erau minori în momentul abuzului”, punctează autorii studiului.
De altfel, 39,9% dintre respondenți sunt de părere că în mediul școlar au loc acte de hărțuire sexuală în mod frecvent.
Aceeași tendință de răspuns se păstrează și în cazul profesorilor. 27,4% dintre ei sunt de părere că în spațiul școlar au loc acte de hărțuire sexuală „des”.
Însă atunci când vine vorba despre hărțuirea sexuală în instituția de învățământ în care predau, 26,1% dintre respondenți consideră că nu sunt prezente „deloc” astfel de întâmplări.
Cine sunt vinovații
47% dintre respondenți sunt de părere că în cazul unor acuzații de hărțuire sexuală cel acuzat este responsabil, în timp ce 35,8% sunt de părere că depinde de context.
Printre soluțiile sugerate pentru a combate hărțuirea sexuală din mediul școlar se numără introducerea în codul de etică al instituțiilor a unor sancțiuni clare și proporționale cu faptele (53%).
Concluziile studiului
Autorii studiului punctează faptul că în cele mai multe cazuri victimele hărțuirii sexuale sunt femeile, iar inițiatorii acestor acte sunt bărbații.
„Cea mai frecvent raportată formă de hărțuire sexuală este reprezentată de glumele nepotrivite, urmată de comentariile indecente și de sunetele cu tentă sexuală. Acest tip de hărțuire este considerată și în studiul desfășurat în cadrul Barometrului de violență de gen (2022) ca mai puțin gravă decât altele. Mai alarmant este faptul că abuzul sexual, inclusiv violul, are loc, de asemenea, în instituțiile de învățământ, iar elevii sunt mai frecvent abuzați decât studenții”, se arată în concluziile cercetării.
- „Rezultatele studiului sugerează că sunt necesare măsuri mai puternice pentru a preveni hărțuirea sexuală în instituțiile de învățământ, studenții și elevii având o percepție limitată a responsabilității în astfel de cazuri.
- Constatările subliniază importanța oferirii de sprijin și ajutor celor care au trecut prin astfel de evenimente, deoarece acestea pot provoca efecte negative semnificative asupra victimei.
- Mai ales că atât elevii și studenții, cât și cadrele didactice consideră importantă existența unui cod etic care să conțină o procedură clară de reclamare a cazurilor de hărțuire ce conține și pedepse pe măsură; în plus, acestea consideră la fel de importantă informarea comunității academice despre ce înseamnă hărțuirea sexuală și care sunt consecințele acesteia asupra victimelor”, conform studiului „Harta hărțuirii sexuale în sistemul de învățământ din România”.
1
2
