Secţiune susţinută de MedLife

​VIDEO INTERVIU De ce iau elevii note mici la matematică? Profesorul Gologan, „antrenorul” olimpicilor: Predarea trebuia să se schimbe masiv odată cu tehnologia. Copiii percep informația altfel decât acum 40 de ani

de ​Andreea Ofiteru     HotNews.ro
Sâmbătă, 30 martie 2019, 12:20 Actualitate | Educatie


Radu Gologan, coordonator al lotului olimpic national de Matematica
Foto: Hotnews
Matematica nu s-a schimbat și nici nu e mai grea decât înainte, dar cu toate acestea notele copiilor la evaluările naționale sunt mai mici. Care este explicația? Profesorul Radu Gologan, „antrenorul” olimpicilor din lotul de național de matematică, pune declinul învățării matematice pe seama faptului că predarea nu s-a schimbat masiv cum ar fi trebuit de fapt, date fiind tehnologia și modul copiilor de a percepe informaţia altfel decât acum 40 de ani.

„Asta îi face să respingă, în mare parte, lucrurile pe care ei le văd formale şi care pentru foarte mulți nu au niciun fel de frumusețe în legăturile lor cu realitatea”, spune profesorul, într-un interviu pentru HotNews.

Punctul nevralgic este, în opinia sa, că există „foarte puțină pregătire didactico-pedagogică și foarte puțină didactică a predării matematicii” în cazul profesorilor.

Interviu pe scurt:

Despre predarea matematicii și pregătirea profesorilor:
  • E clar că e un declin al învăţării matematice, dar nu numai la noi, peste tot în lume. (...) Peste tot în lume predarea matematicii nu s-a schimbat masiv aşa cum ar fi trebuit să se schimbe, dată fiind tehnologia, date fiind aplicaţiile matematice, dat fiind modul copiilor de a percepe informaţia altfel decât acum 40 de ani. Şi asta îi face să respingă, în mare parte, lucrurile pe care ei le văd formale şi care pentru foarte mulți nu au niciun fel de frumusețe în legăturile lor cu realitatea.

  • Există foarte puțină pregătire didactico-pedagogică și foarte puțină didactica predării matematicii. O fac foarte puțini. Şi când o fac, o fac foarte puțini, și de multe ori nu este luată în seamă serios. Sunt foarte puține licee în care studenții trimiși de la Matematică să facă practică pedagogică sunt luați în serios.
Despre simulările examenelor naţionale:
  • Trebuie să înţelegem că aproximativ 10-15% dintre elevi nu au fost interesaţi să-şi dea toată silinţa ca să rezolve problemele.
  • Sunt de acord cu părerea multora dintre profesori că aceste note de la simulările naţionale trebuie să fie trecute totuşi în catalog.
Despre o nouă lege a educaţiei:
  • O lege a educației n-ar trebui să fie atât de amănunțită cum a fost cel puțin ultima. Legea educației ar trebui să fie un fel de constituție americană pentru învățământ, să aibă două pagini și restul să fie indicații de aplicare. O lege a educației nu trebuie să prevadă cum se vor desfășura examenele, test grilă sau nu grilă.



Interviul pe larg:

Domnule profesor Radu Gologan, rezultatele simulării Evaluării Naţionale arată un dezastru în privinţa matematicii. Doar 39% dintre elevii de clasa a VIII-a care au susţinut proba de matematică au reuşit să ia nota 5. Ce se întâmplă?

Radu Gologan:
Problema nu e că matematica s-a schimbat. Manualele cu atât mai puţin, poate programa s-a mai simplificat un pic. Mai ales în ultima vreme încercăm să dăm nişte indicaţii autorilor de manuale în aşa fel încât manualele să fie mai aerisite şi să nu se insiste pe chestiuni foarte riguroase. Haideţi să pornesc de la o primă idee - sigur rezultatele sunt proaste- dar haideţi să scoatem partea care este zgomot alb sau eroare la aceste rezultate. Trebuie să înţelegem că aproximativ 10-15% dintre elevi nu au fost interesaţi să-şi dea toată silinţa ca să rezolve problemele şi poate că nefiind examene naţionale şi corectura nefiind plătită a fost făcută foarte repede de profesori, nu cu foarte mare atenţie, deci şi asta poate să influenţeze puţin procentele. Şi aici sunt de acord cu părerea multora dintre profesori că aceste note de la simulările naţionale trebuie să fie trecute totuşi în catalog.

Şi acum se pot trece în catalog la cererea elevilor şi a părintelui.

Radu Gologan: Da, dar ar trebui să ştie elevul că e un pas de trecut care e obligatoriu, pentru că e în ajutorul lui.

A devenit matematica atât de grea?


Radu Gologan: E clar că e un declin al învăţării matematice, dar nu numai la noi, peste tot în lume. Nu ştiu ce se întâmplă! Eu cred că felul de a se comporta şi de a judeca al copiilor din ziua de astăzi nu mai acceptă rigurozitate şi foarte multă informaţie care să aibă el impresia că nu este utilă. Peste tot în lume de fapt predarea matematicii nu s-a schimbat masiv aşa cum ar fi trebuit să se schimbe, dată fiind tehnologia, date fiind aplicaţiile matematice, dat fiind modul copiilor de a percepe informaţia altfel decât acum 40 de ani. Şi asta îi face să respingă, în mare parte, lucrurile pe care ei le văd formale şi care pentru foarte mulți nu au niciun fel de frumusețe în legăturile lor cu realitatea.

Totuşi, cum au fost subiectele pentru ambele clase?

Radu Gologan: Subiectele au fost mai grele decât în alți ani, inclusiv la BAC.

Și atunci copiii nu erau obișuiți cu astfel de teste? Care e explicația? De ce nu au făcut?

Radu Gologan: Nu aveau competențele necesare, nu au învățat suficient să treacă. Deci aici intervin tot felul de factori. În momentul ăsta este un rezultat slab. Nu sunt suficient pregătiți.

Cum ar trebui predată matematica în România astfel încât să nu mai avem rezultate așa de slabe? Cum ar trebui formați profesorii?

Radu Gologan: În principiu, studenții de la Matematică, dar cred că e același lucru și la celelalte științe care dau profesori la catedră, există foarte puțină pregătire didactico-pedagogică și foarte puțină didactica predării matematicii. O fac foarte puțini. Şi când o fac, o fac foarte puțini, și de multe ori nu este luată în seamă serios. Sunt foarte puține licee în care studenții trimiși de la Matematică să facă practică pedagogică sunt luați în serios, în sensul că sunt puși de cadrele didactice cu experiență să facă exercițiul acesta de a fi profesor, de a corecta, de a asista la ore, de a primi indicații. De foarte multe ori își iau o adeverință că au participat și gata. Deși cunosc locuri în care lucrurile se desfășoară foarte bine și atunci am descoperit tineri foarte buni pe care îi folosim și i-am recomandat mai departe.

E mai degrabă o problemă de pregătire a profesorilor.

Radu Gologan: Este o problemă de pregătire a profesorilor. Din cauza asta ducem lipsă de profesori tineri, care să continue o activitate care era un atu al educației românești, profesori de matematică capabili să înțeleagă bine programa și să o predea mai departe.

Matematica mai are o problemă, aceea a meditațiilor la scară mare, aceste meditații influențează și structura examenelor și poziția altor copii față de matematică, pentru că nu se meditează toți copiii la matematică. În zonele defavorizate nu se pune această problemă. Pe de altă parte, în momentul în care temele pentru acasă la matematică sunt tot mai puține, și există indicații clare că se merge spre tema asta ca să nu rămână copilul încărcat, matematica fără puțin exercițiu nu se poate asimila. Deci ca să faci un exercițiu să zicem din prima parte, din prima treime din examenul de simulare, în principiu, trebuie să faci și acasă cam 10-20 de exerciții de tipul acesta. Or, atunci când nu faci decât unul în clasă, și pe ăla puțin înțeles, n-ai șanse chiar dacă execițiul e simplu.

Pe de altă parte, stilul în care sunt făcute aceste examene. Uitați-vă ce deosebire mare este între testele PISA și examenele noastre de verificare. Testele PISA conțin destul de multă matematică, nu atât de multă cât examenele noastre, nici măcar jumătate, dar ele sunt concepute în așa fel încât să verifice felul de a gândi al copilului, felul de a își pune probleme și felul de a analiza situații complexe. Or matematica ar trebui din ce în ce mai mult să revină în a da mai multă substanță acestor raționamente, nu tehnici de calcul de rezolvat, probleme tip, pentru că acelea sunt simple exerciții care te ajută sau să fii atent sau să gândești mai repede sau să știi ce înseamnă particular- general. Dar a scrie modul de X egal cu minus X și plus X în anumite situații asta nu înseamnă matematică. La noi există frica, și din partea matematicienilor și din partea fizicienilor, că, dacă le punem pe toate într-o găleată - interdisciplinar, cum se vrea cu STEM-ul, există teama asta că se produce ceva grav și copilul nu mai înțelege nimic, sau își pierd unii slujba. Nu înțeleg că se pot reduce numărul de ore la aceste materii, dar introducem și o materie care să le coreleze pe toate.

E foarte complicat, toată lumea își dă cu părerea, dar în momentul în care te pui la treabă să faci așa ceva realizezi că e foarte greu. E foarte greu la matematică să găsești aplicații care să-i placă copilului la fiecare lecție.

Ca profesor de matematică cum vă dați seama că un elev e bun la matematică?

Radu Gologan: În primul rând, îl vezi că orice întrebare o analizează cu mare pasiune și că îi place. După aceea, dacă îl cunoști mai bine, realizezi că descoperă singur și vine cu idei noi pe care nici tu nu le-ai descoperit.

Cum facem să aducem elevii la nota 6?

Radu Gologan: De 20-30 de ani se tot discută lucrul ăsta. În primul rând, să-i facem pe profesori să-și facă datoria până la capăt. În școlile în care se întâmplă lucrul ăsta se văd rezultatele.

Până acum era problema salariilor mici din educaţie. Dar s-au mărit salariile la profesori.

Radu Gologan: S-au mărit, dar nu ca la doctori. Sigur, că nu vor fi ca la doctori salariile, nu se pune problema asta. Dar trebui să-și recâștige profesorul și locul pe care îl avea acum 100 de ani în societate. Poate nu acum 100 de an, că e prea mult, atunci era prea respectat. Acum la fiecare mic derapaj din țară iese un scandal imens în care profesorul este blamat. Și profesorii sunt blamați: ”voi care dați meditații”. Profesorul simte foarte bine asta.

Profesorii de matematică, pe care îi știu foarte bine acum, sunt o masă destul de speriată de ce vine de sus, de lucrurile formale pe care trebuie să le facă. Pentru că nu ministrul este cel care dă ordine ca birocrația să crească. Ministrul se gândește să reducă birocrația și atunci vine cu câte o idee nouă care în loc să le distrugă pe celelalte vechi se adaugă la ele. E ca la Windows, acele DLL-uri. De asta procesoarele nu mai fac față, pentru că Windows-ul când se proiectează, nu se proiectează procesorul de la început, se tot adaugă peste ce a fost înainte și la un moment dat se umple. Așa și la profesori, dosarul catedrei acum a ajuns fișe de toate felurile.

Olimpiada de Matematică, faza judeţeană, care s-a desfășurat săptămâna trecută este contestată de unii dintre părinți. Ei au făcut o petiție prin care contestă evaluarea făcută de profesori. Ce s-a întâmplat de fapt?

Radu Gologan: E total lipsit de sens ce au făcut pentru că n-au de unde să știe rezultatele a doua zi, așa a apărut petiția. Nu erau afișate toate rezultatele a doua zi. Au contestat felul în care au fost corectate. Nu văd cum să contesteze când nu știu ce subiecte au fost și cum au fost corectate. Este un lucru care arată că libertatea asta de a contesta în orice situație orice duce la niște lucruri care aduc o lumină proastă asupra școlii. Şi copiii aceia nu cred că sunt foarte fericiți să trăiască în tensiunea asta provocată de părinți acasă. Că în nu știu ce județ s-a furat sau s-a corectat. Și acum pot să vă spun că am fost implicat în olimpiada asta județeană. Conform regulamentului avem voie să cerem de la județele respective copii scanate ale lucrărilor care ne interesează. Am cerut din județul respectiv, și din altele, toate copiile elevilor cu punctaje mai mari și n-am găsit decât arareori foarte mici diferențe de punctaj, și oricum acele diferențe care apăreau în plus sau în minus un punct la câte o lucrare nu defavorizau în totalitate clasamentul, și era clar că nu erau făcute dintr-o dorință a corectorului de a ridica pe cineva în față.

O altă nemulțumire a părinților care au făcut petiția era legată de metodologia prin care sunt aleși câștigătorii începând din 2019.

Radu Gologan: Aici după părerea mea au dreptate. Sistemul funcționează în modul următor la toate olimpiadele: există 41 de județe plus 6 sectoare din București, iar din fiecare județ la fiecare clasă se califică copilul cu cel mai mare punctaj din 28 de puncte maximum, 14 fiind minimum de calificare. În situația în care, într-un județ, 2 sau 3 copii au maximum de puncte se suplimentează lista. După aceea, după ce se face acest clasament, cu câte unul din județ, mai există la dispoziție încă 43 de locuri suplimentare până la 90. Se face un clasament pe țară a celor care nu sunt în prima listă și se adaugă până la locul 90. Dacă pe ultimul loc calificabil sunt mai mulți copii se continuă lista până la maximum 110. N-am ajuns la 110 la nicio clasă. Încă nu e oficial rezultatul, dar în mare știu despre ce e vorba. Dacă într-un județ nu există niciun copil calificat, locul lui se adaugă în continuare la lista suplimentară.

Problema pusă de părinți era că s-au calificat mai mulți copii din județul Iași în comparație cu București.

Radu Gologan: În județul Iași au fost cred că 2 copii la clasa a V-a cu 28 de puncte, dar au fost foarte mulți între 26 și 27 de puncte, cred că vreo 20 și ceva. Și atunci pe lista suplimentară s-au calificat toți. Asta a fost problema. Până acum olimpiada funcționa în modul următor, nici acela nu era perfect dar a funcționat ani de zile, fiecare județ avea din start un loc pe clasă și după aceea un număr de locuri până la acel 90 era dat în funcție de rezultele județului respectiv din clasa premergătoare. Deci dacă vorbesc de clasa a VII-a de acum mă uit la rezultatele de anul trecut de la clasa a VI-a la olimpiada finală, și li se acordau locuri în plus. Ideea care era? Să-i ajutăm pe copiii care au fost anul trecut la olimpiadă să continue. Acum, cu acest rezultat s-a luat după punctaje și au fost foarte mulți copii buni. Județele la care face memoriul ăsta referire- Iași, Constanța, Galați și Prahova sunt exact județele în care există în licee foarte bune clase de gimnaziu cu profesori foarte buni și centre de excelență foarte bune. La Iași, la etapa locală au fost 300 de calificați, Bucureștiul nu a avut decât vreo 200 de calificați.

Dacă ați fi în situația să faceți ceva mai bine în calitate de profesor, şi nu aţi avut sanşa să faceţi până acum, ce ați face?

Radu Gologan: În primul rând aș fi vrut să fac mai bine matematică de cercetare. Dar am avut ghinionul să trăiesc perioada tinereții mele într-un sistem în care nu se putea circula și viața era atât de grea, mai ales să crești un copil, încât foarte mult din timpul meu l-am dedicat altor activități decât cea de cercetare. În rest, hobby-ul pe care l-am avut cu pregătirea copiilor buni mi-a rămas din copilărie. Am visat asta atunci când am fost prima dată olimpic internațional și cred că am făcut bine. Ceea ce vreau acum să fac este să încerc să mă îndepărtez cât mai mult de lucrurile astea, să rămân un fel de consilier pentru că simt că e momentul să mă retrag. Nu mai am același entuziasm, supărările devin mult mai mari când apar situații de genul ăsta pe care eu nu le înțeleg.

Situaţii cum este contestaţia părinţilor de la olimpiadă?

Radu Gologan:
Mi-am dedicat toată viața ca lucrurile să fie foarte corecte. N-am admis niciun fel de rabat de la corectitudine, n-am făcut niciodată niciun pas greșit și când văd că există acuzaţii de genul ăsta mă simt puțin umilit pentru întreaga mea activitate și a celor pe care îi cunosc.

Ne pregătim de o nouă lege a educației. Cum ar trebui să arate o astfel de lege?

Radu Gologan: Este clar că toate legile de până acum au avut mari hibe din start. Unele hibe au fost rezolvate, altele au fost introduse. O lege a educației n-ar trebui să fie atât de amănunțită cum a fost cel puțin ultima. Legea educației ar trebui să fie un fel de constituție americană pentru învățământ, să aibă două pagini și restul să fie indicații de aplicare. O lege a educației nu trebuie să prevadă cum se vor desfășura examenele, test grilă sau nu grilă. Ar trebui să dea mai puțină putere inspectoratelor în a birocratiza sistemul. Ar trebui să pună pe prim plan relația dintre profesor și elev, și nu hârtiile și lucrurile pe care le face formal profesorul. Ar trebui să nu introducă prea mulți termeni împrumutați din alte limbi, ci să fie foarte explicită în limba română. Cuvinte ca itemi, curriculum, care nici măcar nu are plural în limba română şi e folosit aiurea, și multe altele trebuie să dispară. Ce aș vrea să mai introducă legea e informatizarea examenelor naționale. Asta înseamnă o platformă națională în care, scanat, toate lucrările să fie codificate, încărcate și corectate online de un grup de experți din toată țara care au acces prin parolă la lucrări, așa cum se întâmplă în Slovenia de 10 ani.

Ce notă dați educației din România?


Radu Gologan
: 6.

Adică notă de trecere la Bacalaureat.

Radu Gologan:
Educația trece la BAC. Și sistemul de educație trece la BAC. Asta este o medie ponderată din acei mulți de 2 și 3 și câțiva de 10. Pentru că toată lumea știe că în fiecare județ și în fiecare oraș mare există unul, două, cinci licee excepționale, unde lucrurile se desfășoară bine. Cum e un liceu ca “Vianu”, ICHB, cum sunt cele 4 licee de la Iași, “Vasile Alecsandri” de la Galați care după părerea mea e cel mai bun liceu din țară prin rezultatele pe care le are, sau “Mircea cel Bătrân” la Constanța, sau “Loga” la Timișoara, sau la Cluj cele patru licee celebre.

Dacă ați fi ministrul educației care ar fi prima măsură pe care ați lua-o?


Radu Gologan: Asta numai dacă aș visa. În primul rând, aș distruge birocrația. Sunt convins că ar fi o luptă teribilă pentru un astfel de om care ar încerca să distrugă birocrația din sistem, pentru că asta e cea mai rezistentă fiară din orice societate. Atunci când s-a instalat nu poți să-i faci nimic. Poți să fii ministru, cât de bun ai fi, ești mâncat la prima posibilitate.

MedLife susține informarea și educarea ca sursă principală de dezvoltare a unei minți sănătoase. De aceea, recomandăm informarea continuă cu ajutorul articolelor din secțiunea Educație!






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.
















43740 vizualizari

  • +1 (9 voturi)    
    Asa este (Sâmbătă, 30 martie 2019, 13:37)

    Sorin.Borodi [utilizator]

    Mare dreptate are domnul profesor Gologan in tot ce spune.
    • 0 (0 voturi)    
      Ba nu. Creierul e la fel, invata tot repetitiv (Luni, 1 aprilie 2019, 10:46)

      D-or [utilizator] i-a raspuns lui Sorin.Borodi

      Mi-au torturat copilul un an intreg sa invete tabla inmultirii predata "modern" prin tot felul de complicarii, in timp ce noi, ceauseii, am invatat-o in maxim doua saptamini cu metoda clasica, prin scriere repetitiva.

      Cu invatarea moderna nu au facut decit sa complice la nesfirsit lucrurile simple si sa creeze iluzia invatarii, fara insa ca invatarea sa fie efectiva si remanenta.

      Pina pe la 14-15 ani, creierul asimileaza direct, deci informatia trebuie prezentata cit mai succint si simplificat, abia dupa aceasta virsta invatarea se bazeaza pe logica.
  • -2 (8 voturi)    
    romanii nu inteleg ce e socialismul (Sâmbătă, 30 martie 2019, 13:38)

    Poiana lui Occam [utilizator]

    ar fi bine sa inteleaga asta inaintea conceptelor matematice.
    Pentru romani comunismul/socialismul n-a insemnat decat ca unii rai le ascundeau sunca si salamal, si nu le dadeau filme americane la televizor.
    Nici asa zisa "intelectualitate" nu intelege ce inseamna libera competie si economia de piata.
  • +5 (7 voturi)    
    E bun interviul (Sâmbătă, 30 martie 2019, 14:06)

    John_english [utilizator]

    E clar ca Gologan a vazut cum e in afara RO si de acolo ii vin ideile.

    La ultima întrebare e decepționant. Practic ii scuza pe toti ministrii pentru organizarea deficitara si rezultatele proaste.
  • +3 (5 voturi)    
    ... (Sâmbătă, 30 martie 2019, 14:26)

    tirolez [utilizator]

    Mie mi se pare mai bun clasamentul asta cu locuri nationale. La informatica era cel mai dezavantajos pentru copiii buni. Erau cazuri cand copii cu punctaj aproape maxim nu se calificau in schimb mergeau altii cu punctajul din oficiu aproape.
    Pe vechiul regulament la matematica de ex. Iasul cel laudat categoric nu mai avea 22 de calificati. Nu era pacat?
    Dar sa vedem ce face Iasiul la nationala si dupa aia tragem concluziile, pana una-alta sunt doar o evidenta aberatie statistica. Dnul Gologan poate garanta doar ca lucrarile erau evaluate corect(+/- un punt), dar poate garanta ca nu s-au dat indicatii in sali? Camerele video oricum exista, se pot porni si la olimpiada.

    Iar cei cu simularea la evaluare nationala iau note mici pentru ca nu invata. Stau pe whatsapp toata ziua inca din clasele primare.
    Sa schimbam predarea, sa lasam doar adunarea si scaderea. De fapt nici alea nu ne trebuie ca avem calculatoare.
  • +3 (9 voturi)    
    Discplinarea elevilor, (Sâmbătă, 30 martie 2019, 15:18)

    soundtrack [utilizator]

    carora li s-a indus ideea ca pot face ce vor ei la scoala si ca pot sta pe gadgeturi zile si nopti la rand fara sa fie opriti de vreo autoritate in vreun fel, este cheia unui invatamant cu rezultate.
    Chestiacu facutul scolii din joaca si-a aratat rezultatele. Ori e scoala, ori e joaca! Nu le ai pe amandoua simultan. Compromisurile din politica, din familie, din religie inseamna jumatati de masura. Capra si varza nu se pot imprieteni si ramane una langa cealalta intacte: ori varza e mancata, ori moare capra de foame! Nu capra vecinului, fireste!
  • 0 (4 voturi)    
    :) (Sâmbătă, 30 martie 2019, 16:38)

    owl [utilizator]

    Oare tehnologia va rezolva problema de instruire in toata lumea? Cumunicarea cu un AI, modelat dupa personalitatea ta, dupa modul tau de invatare....Si care nu cere bani pe meditatii....
  • +1 (7 voturi)    
    neadecvat (Sâmbătă, 30 martie 2019, 17:35)

    robert72 [utilizator]

    tot respectul pentru munca domnului profesor dar opinia mea este ca sistemul educational national este neadecvat si neperfromant pentru ca Romania se confrunta cu 3 mari probleme in mediul educational:
    - 70% dintre copiii provin din familii sarace sau la limita saraciei
    -scolile nu au aceleasi conditii. Vreo 3000 dintre ele au wc in fundul curtii, vreo 40% nu au sali de sport sau nu sunt construite in ultimii 10 ani, multe se confrunta cu predare simultana datorita lipsei de elevi..
    - sistemul educational se schimba anual, este puternic generator de stress, cronofag si birocrat, neatractiv pentru tinerii performanti. Nu ai cum sa iti doresti sa fi tanar profesor cu un salariu de 1700 lei.
    Dupa ce rezolvam problemel acestea probabil ca se vor schimba multe din constatrile domniei sale.
    • +2 (6 voturi)    
      Partly true ce spui (Sâmbătă, 30 martie 2019, 18:05)

      Dalinar [utilizator] i-a raspuns lui robert72

      Dar la saracie, nu as face corelatia decat dpdv al laturei materiale. Matematica poti face si cu un bat in nisip. Problema de fond e a sistemului bazat pe toceala. Nu e important sa tii minte 1001 formule de calcul ci cum le folosesti!
      • +1 (1 vot)    
        ... (Sâmbătă, 30 martie 2019, 20:38)

        tirolez [utilizator] i-a raspuns lui Dalinar

        Corect, corelati rezultatele la informatica, unde sunt multe judete cu zero calificati, atat de mici au fost notele, cu matematica unde rezultatele sunt distribuite uniform la nivel national (cu exceptia Iasului, dar trecem peste). Pentru informatica ai nevoie de calculator si profesori. Pe cand la matematica , un caiet si un creion, culegeri sunt cu sutele. Profesori buni inca mai exista si ei. Interes sa fie, copiii de azi nu sunt mai putin capabili decat generatiile anterioare.
        • +2 (2 voturi)    
          Asta daca ai un mediu familial propice (Duminică, 31 martie 2019, 7:50)

          Maspp [utilizator] i-a raspuns lui tirolez

          In foarte multe familii sarace dezinteresul pentru scoala e maxim. Un copil al carui parinti sunt total dezinteresati nu va evolua decat daca are un impuls launtric exceptional.
  • -2 (10 voturi)    
    Pare doar un alt profesor "HeadHunter", ca (Sâmbătă, 30 martie 2019, 18:09)

    N.S. [utilizator]

    multi altii! Un om pe care il doare in cot de toti ceilalti! el vaneaza capete luminate pentru lumi civilizate, si isi primeste comisionul cuvenit! restul trebuie sa ramana prosti si sa-i foloseasca oricine are nevoie!
  • +1 (1 vot)    
    cu tot respectul .. (Sâmbătă, 30 martie 2019, 18:46)

    Paul_ [utilizator]

    Cu tot respectul cuvenit, se vede ca domnul profesor nu a predat o ora la clasele de copii care nu reusesc sa ia nota 5 la evaluare.

    Problema provine din programa sau mai exact din lipsa de flexibiltiate a acesteia.

    Programa actuala presupune ca elevii isi fac temele acasa constiincios. Practic se potriveste la aproximativ 30% dintre elevi.

    De exemplu. Un profesor preda ecuatia de gradul I, face exercitii da teme pentru acasa si apoi vede ca numai o parte dintre elevi au inteles lectia. Programa nu ii permite sa renunte la o parte din subiectele mai dificile pentru a mai preda cateva saptamani ecuatia de gradul I.
    • 0 (0 voturi)    
      Corect (Duminică, 31 martie 2019, 7:54)

      Maspp [utilizator] i-a raspuns lui Paul_

      Asta e problema. De cel putin 40% din copii nu se ocupa nimeni acasa sau parintii nu au timpul , capacitatea sa -i ajute. Si atunci ar fi sarcina profesorului sa o faca. Dar sistemul e absolut cretin, bazat pe o programa incredibil de incarcata, materia este asimilata cu polonicul, anul scolar din ce in ce mai scurt, nu ai timp asa repeti la clasa. Sistemul avantajeaza implicit copiii din mediile sociale favorizate, ceilalti ( as zice in proportie de 40%) se pierd, ajung sa se tarasca cu niste note mici si o educatie mizerabila.
      • +1 (1 vot)    
        30% (Duminică, 31 martie 2019, 23:32)

        Paul_ [utilizator] i-a raspuns lui Maspp

        "Programa incredibil de incarcata"

        Pentru 30% dintre copii programa nu este incarcata.

        Nu cred ca este o idee buna sa ii "sacrificam" pe cei 30% de dragul celor 70%. Cei 30% sunt cei care vor urma o facultate si care au nevoie de o matematica mai dificila.

        Trebuie avut grija sa nu stricam ce este bine de dragul cresterii promovabilitatii. In vest isi permit sa scada nivelul pentru ca atrag matematicieni, fizicieni si ingineri din toata lumea. Noi nu ne permitem asa ceva.
        • 0 (0 voturi)    
          Gresiti (Marţi, 2 aprilie 2019, 14:12)

          Maspp [utilizator] i-a raspuns lui Paul_

          Cei 30% vor reusi oricum indiferent de programa, indiferent de ce si cat fac la clasa pentru ca are cine sa se ocupe de ei acasa. Probema fundamentala a acestei tari este ca peste 50% din copii ajung in clasa a-8-a si nu stiu sa scrie si sa citeasca corect. Asta e o drama nationala, o tragedie pentru aceasta natiune. Iar acesti copii vor ajunge sa faca muncile cele mai ieftine in Occident pentru ca aceasta tara nu este in stare sa faca nimic pentru ei.
    • +1 (1 vot)    
      nu prea (Duminică, 31 martie 2019, 13:13)

      Dedalus [utilizator] i-a raspuns lui Paul_

      Programa e foarte buna.

      Este suficient de flexibila pentru a permite adaptarea la clasa.

      Insa nimeni nu face adaptare la clasa. Asteapta sa apara o programa care sa se adapteze singura :-)).

      ///

      Nicio treaba nu au temele cu reusita! Niciuna.
      Temele au doua scopuri:
      a) sa permita exeersarea rezolvarii fara asistenta
      b) sa sigure continuitatea pregatirii.

      Temele nu au cum sa fie facute de elevi, daca la clasa lipseste explicatia. A sti sa explici inseamna fie talent fie invatare.
      • 0 (0 voturi)    
        teorie vs practica (Duminică, 31 martie 2019, 22:17)

        Paul_ [utilizator] i-a raspuns lui Dedalus

        Daca s-ar face suficiente exercitii pentru nota 6-7 la clasa atunci probabil in jur de 70% dintre copii ar lua peste 5 (mai mult de atat, nu cred ca este posibil daca nu se scade nivelul exercitiilor).

        Asta inseamna mai putina materie predata si mai multe exercitii in clasa.

        Practic un profesor ar trebui sa aiba libertatea sa nu mai predea un capitol sau parti dintr-un capitol daca vede ca exercitii de baza nu s-au inteles.

        Nu spun ca trebuie taiat din programa actuala, ci anumite parti din programa pot deveni optionale.

        Clasele s-ar putea reorganiza spre sfarsitul saptamanii in functie de dificultatile intampinate de fiecare elev.
  • 0 (2 voturi)    
    Spuneti pana la capat (Sâmbătă, 30 martie 2019, 19:13)

    Sorin33 [utilizator]

    O supraveghere video reala a desfasurarii olimpiadei -faza pe judet si a etapei de corectare, scanarea si verificarea de catre o Comisie Centrala a tuturor ucrarilor cu punctaj potential calificant, un subiect cu adevarat dificil si altul cu 2-3 subpuncte din ce in ce mai dificile, iata niste idei simple de rezolvare.
    Actualul regulament este mai corect, cel putin la Bucuresti unde exista acele clase speciale de la ICHB la mate si la fizica.
    Anii trecuti la fizica la liceu erau 8 -9 locuri, iar clasa speciala de la ICHB (unde se fac la fizica 3 sedinte a cate 5 ore pe saptamana, in rest au program de voie, eventual pot merge, daca vor, la cursurile de mate sau info sau chimie) si rezultatul era previzibil, mai apareau cate unu-doi fraieri din Vianu sau alt liceu. Era un dezastru pentru un copil pasionat de fizica, dar care trebuia sa mearga si la ore normale de curs.
    Dl Gologan stie de ceva ani de aceasta situatie, asa ca se ne mai lase in pace cu regulamentul vechi.
    Mai buine ar asigura corectitudine pe acest regulament.
    Uite o descriere reala a cum nu se merge la ore la ICHB - valabila pentru toate clasele speciale de acolo:
    :
    https://infoarena.ro/forum/index.php?topic=11013.0
  • +4 (4 voturi)    
    ! (Sâmbătă, 30 martie 2019, 21:16)

    tudorr [utilizator]

    Daca profesorul nu e bun, degeaba copilul e inteligent... Eu am avut domenii care nu ma interesau si dupa ce s-a schimbat profesorul, am devenit fanul respectivelor materii doar pentru ca profesorul te facea sa VREI SA INVETI!
  • -2 (4 voturi)    
    Profesorul n-a sesizat esentialul (Duminică, 31 martie 2019, 10:48)

    Intermezzo [utilizator]

    Care? Ca in lumea in care traim omul este din ce in ce mai ASISTAT. De computere, de Google, de inteligenta artificiala si cite altele. De aceea omul zilelor noastre percepe orice invitatie la munca neasistata drept o INSULTA, sau in cel mai bun caz drept o propunere nerusinata. Omul nou judeca astfel: da' de ce sa-mi incarc memoria? Aflu de pe Google. Sau : da' de ce sa-mi bat capul? Pun computerul la treaba. Nu mai convingi omul nou sau pe copilul omului nou ca efortul mai are vreo utilitate caci el il va percepe ca pe ceva TOXIC. Cum se poate schimba aceasta atitudine? Eu stiu cum dar nu divulg solutia fiindca n-am chef sa fiu asemuit cu zbirii si calaii din lagarele de exterminare naziste. Lots of laughs and of hă-hă-hă!
  • +1 (1 vot)    
    mai multe de spus (Duminică, 31 martie 2019, 13:10)

    Dedalus [utilizator]

    "Da, dar ar trebui să ştie elevul că e un pas de trecut care e obligatoriu, pentru că e în ajutorul lui. "

    Aceasta este o atitudine profund daunatoare. Cand profesorul sau orice alt cetatean ajunge sa militeze pentru obligativitatea a ceva, sansele de reusita se reduc la 1%.

    Nu nota trebuie sa il "stimuleze" pe elev sa invate. Aceasta este o idee profund daunatoare.

    Ceea ce trebuie sa il stimuleze este combinatia dintre:
    a) profesori care explica pentru ca elevul sa inteleaga (acest lucru nu se intampla nici in 1% din scoli, si asta nu din cauza programei sau a manualelor ci din cauza incompetenti crase a 90% din cadrele didactice)
    b) o cerere reala din partea societatii - toata lumea stie ca in Romania "cartea" nu este ceruta de nimeni. Cine invata daca stie ca nu are de ce sa o faca?
    c) O legatura reala intre scoala si familie. Aceasta este o necesitate absoluta in acest mileniu, cand fiecare are propriile prioritati de invatare, economia s-a diversificat foartre mult avansul tehnic e rapid - ceea ce inseaman ca scoala si-a peridut rolul sau de factor determinant in educatie. Acum are doar un rol de sprijin.

    Romanii, din bula nationala, nu vad toate astea. Majoritatea vor de fapt o educatie ca in comunism, usor "coafata". Altii nu vor de fapt o educatie moderna, doar s-au obisnuit sa tot rosteasca fraza asta, careia de mult i s- pierdut intelesul,
  • 0 (4 voturi)    
    exces de matematica (Duminică, 31 martie 2019, 20:31)

    Delavale [utilizator]

    In scoli se face inutil exces de matematica. Se invata aiurea lucruri care nu se folosesc decat in cercetare. Orele de matematica au aparut in urma presiunilor facute de profesorii de matematica care au ocupat pozitii in minister. Chiar si acum se impun ore in exces numai ca sa iasa normele profesorilor.
    • 0 (0 voturi)    
      Dar stiu poruncile, cat ploua in Sahara? (Luni, 1 aprilie 2019, 0:34)

      jorj_bv [utilizator] i-a raspuns lui Delavale

      Si scuipa seminte pe strada, si nu le pasa ca curge apa la toaleta prea mult. Gasirea de relatii utile si de umarirea unor comportamente model pot creste macar bun simtul, iar apoi nivelul cultural. Indobitocirea prin dogme si ritualuri arhaice nu ajuta cu nimic.
      Pe pariu ca multi din cei care iau un credit sau chiar isi fac un depozit sau un cont de economii nu sunt in stare sa calculeze randamentul.
      In SUA se angajeaza experti in modelarea fibrilatiilor inimii pentru a trece sa modeleze sisteme automate de achizitii pe bursa. Out-of-the-box, as spune.
  • +1 (1 vot)    
    Cauze (Luni, 1 aprilie 2019, 7:54)

    Nagy István [anonim]

    Diferă esențial perspectiva profesorului antrenor de lot olimpic și al celui dintro școală de elită din municipiu față de de cel al profesorului de cartier salu de comună.
    Rezultatele examenelor, al testelor de evaluare sunt cum sunt pentru că performanțele prumoase ale celor foarte puțini sunt incluse între celorlalți.
    Factorii de decizie ar trebui să țină cont de faptul că învățământul general obligatoriu este un învățământ de masă. Programele școlare I-XII și instrumentele de implementare ale acestora ar trebui să fie în așa fel ca cel puțin 50% din efectiv să fie capabil de performanță. Ori programele și manualele noastre sunt atât de dure ca volum, conținut și profunzime încât doar 4-5% sunt capabili de însuși conținuturile. Și în această stare de lucruri eșecul este codat ăn sistem.
    Dar de aceste chestiuni nimeni nu proecupă. NU se găsesc studii de niciun fel privind rezultatele examenelor și cauzele acestora, deși este institut național de cercetare, sunt zeci de catedre universitare de pregătire a profesorilor. Toate degeaba.
    Da, ar fi bine de stabilit, ce ar fi bine să știe un tânăr la 10, 15 și 19 ani.
    Ar fi bine să se elaboreze ce anume ar fi bine, și ce ste capabil să însușească un elev de 10, 15, 19 ani din matematică, fizică, chimie, biologie, geografie, istorie, șamd.
    Sunt, ar fi multe de făcut, dar cu instabilitatea generată și impusă de politică, schimbarea șefilor cu ritmicitatea celei a lenjeriei personale mu se poate ieși din impas.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...


Dosare blocate la tribunal
  • 2671 zile



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by
mobile version