Mulți absolvenți de liceu au ales informatica și medicina, ignorând alte facultăți care specializează în meserii bine plătite. Pe de altă parte, în țară există specializări suspendate din cauză că nu au fost suficienți doritori, arată o analiză Mediafax.
Absolvenții de liceu care au ales să învețe la Cluj, Timișoara sau Sibiu au preferat ingineria, informatica sau medicina. În acest timp, singura facultate din România care pregătește specialiști în designul și tehnologia mobilei și a produselor finite din lemn nu a avut căutare la tineri, și are zeci de locuri libere, deși locurile de muncă sunt ca și asigurate. La Ploiești o specializare unică în țară a fost suspendată din cauza lipsei de studenți, aceeași soartă având-o și la Galați una dintre cele mai rare specializări de la universitățile din întreaga țară. Aici, la admitere s-au prezentat doar doi candidați și profesorii au decis să suspende cursurile.
La Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu cea mai mare concurență a fost la Inginerie, datorită dezvoltării parcului industrial de la marginea orașului, care oferă locuri de muncă tinerilor încă din timpul facultății.
Rectorul Universității, Ioan Bondrea, a declarat, corespondentului Mediafax, că în urma examenelor de admitere pentru anul universitar 2018 – 2019, cea mai mare concurență a fost la Inginerie. „Am avut concurență mare la Inginerie. Este un lucru normal, datorită faptului că avem parteneriate cu fabrici din Parcul Industrial, care au nevoie de oameni bine pregătiți. Acum se va dezvolta și un centru de cercetare. Practic, au nevoie de angajați foarte mulți și foarte buni”, a spus prof.univ.dr.ing. Ioan Bondrea.
Potrivit acestuia, pentru a atrage cât mai mulți studenți și din străinătate către programele de licență ale Facultății de Inginerie sunt discuții ca, pe lângă oferta actuală, să fie introduse și module în limba engleză.
„Avem mulți studenți din străinătate care vin pentru studii de inginerie, dar nu atât pe cât ne-am dori”, a spus Bondrea.
În total, la Inginerie au fost scoase la concurs 883 de locuri la Licență și 455 la programe de master.
Concurență a fost și la Facultatea de Medicină, unde au candidat patru persoane pe un loc pentru toate programele scoase la concurs, respectiv Medicină generală, Farmacie și Medicină Dentară.
În Cluj-Napoca, specialiștii în IT sunt la mare căutare pe piața muncii, orașul susținând noile tehnologii și aici activând sute de firme din acest domeniu. Multe dintre acestea racolează angajații de pe băncile facultăților, iar astfel diploma de licență asigură automat un loc de muncă în acest domeniu.
Facultatea de Matematică-Informatică a Universității ”Babeș-Bolyai” (UBB) are alocate pentru anul universitar 2018/ 2019 un număr de 561 de locuri la specializarea Informatică pentru limbile română, maghiară, germană și engleză în primul an, numărul fiind constant din 2015.
”UBB acordă o atenție ridicată specializărilor practice, și vorbim aici și de Informatică, aceasta fiind din ce în mai cerută în ultimii ani. În momentul în care termină facultatea, absolvenții de Informatică își găsesc aproape automat un loc de muncă în domeniu, dacă nu și-l găsesc încă de pe băncile facultății. Noi încercăm să pregătim toți studenții pentru cerințele pieței muncii, care sunt corelate cu ceea ce își doresc angajatorii, în condițiile în care avem parteneriate cu firme din domeniul IT. Ne adaptăm în permanență modul de predare și curricula în funcție de ceea ce ne cere piața. Facultatea de Matematică-Informatică este una în care solicitarea din partea elevilor este foarte mare, astfel că avem întotdeauna un număr mult mai mare de candidați decât locurile oferite”, a spus purtătorul de cuvânt al UBB, Laura Irimieș.
Aceasta a explicat că, din păcate, deși există o cerere mare pentru specializarea de Informatică, locurile nu pot fi suplimentate mai mult decât o permit spațiile de învățământ, de practică și numărul profesorilor. ”Dacă noi am crește artificial numărul locurilor alocate în anul întâi, ar însemna să supraîncărcăm și spațiile de învățământ și normele profesorilor, ceea ce ar duce la diminuarea calității actului de educație și ar implica și costuri financiare suplimentare”, a menționat Irimieș.
Și la Timișoara specializarea Informatică este cea mai căutată în Universitatea Politehnica din Timișoara, la admiterea din vară fiind înscriși 12 candidați pe un loc, în condițiile în care viitorii studenți nu trebuie să dea examen de admitere.
Rectorul Universității Politehnica din Timișoara, Viorel Șerban, afirmă că specializarea Informatică, din cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare, este cea mai căutată din cadrul instituției. În timpul admiterii din vară, concurența a fost de 12 pe un loc.
“Pe primul loc, de departe este Facultatea de Automatică și Calculatoarele, care are trei specializări: Calculatoare și Tehnologia Informației, Automatică și Informatică Aplicată și, de asemenea, este Informatica simplă, unde concurența este astronomică, pentru că acolo concursul este doar pe bază de dosare, nu se dă examen. În această vară am avut 12 pe un loc. La celelalte două specializări se dau examene și am avut în jur de trei pe un loc”, a afirmat Viorel Șerban.
Potrivit reprezentanților Universității Politehnica din Timișoara, în acest an universitar au fost admiși peste 700 de candidați în cadrul Facultății de Automatică și Calculatoare, în condițiile în care cifra de școlarizare a fost dublată în ultimii cinci ani. Cu toate acestea, numărul IT-iștilor este insuficient pentru companiile din vestul țării.
“Noi, din păcate, avem și o limită a școlarizării, în sensul în care dacă vrem învățământ de calitate, nu putem să-i luăm chiar pe toți sau să dublăm locurile peste noapte. În fiecare an asigurăm o creștere de 10, 20% a numărului de locuri, ceea ce am făcut și anul acesta, ca să asigurăm și învățământ de calitate. Eu cred că este un ritm bun, capacitatea noastră ca și cadre didactice pentru un învățământ de calitate ne asigură o creștere anual. Cred că dacă ne raportăm la ultimii cinci ani, aproape că am avut o dublare . Nu acoperim nevoia de IT-iști, însă, așa cum am spus, avem o anumită limită, este și un lucru bun că absolut toți studenții noștri se angajează, nu e unul neangajat. Pe partea de IT, angajabilitatea este de 100%, iar pe universitate avem peste 90%”, a explicat Viorel Șerban.
Conform rectorului Universității Politehnica din Timișoara, la polul opus se află facultăți precum Construcții, Inginerie Mecanică sau Transporturi, unde viitorii studenți nu se înghesuie să se înscrie.
“În continuare în zona construcțiilor avem probleme și nu știu de ce, pentru că în acest domeniu parcă e un interes. Staționăm ca și interes în zona construcțiilor. Tot așa, Ingineria Mecanică și Ingineria Transporturilor nu se situează la ce ne-am aștepta noi. Sunt câteva domenii pe care parcă piața le-ar cere, dar studenții nu au interes”, a precizat Viorel Șerban.
În cadrul Universității Politehnica din Timișoara învață aproximativ 16.000 de studenți.
La Brașov, Facultatea de Ingineria Lemnului din cadrul Universității Transilvania, care nu scoate niciun şomer, a rămas cu locurile neocupate. Aici studenții ar avea locul de muncă asigurat la finalul studiilor, în fabricile din județ.
Potrivit reprezentanților universității, aceasta este singura facultate din România care pregătește specialiști în designul și tehnologia mobilei și a produselor finite din lemn.
"În sesiunea din septembrie erau disponibile la Facultatea de Ingineria Lemnului 120 de locuri. Au fost admiși 36 de candidați", a declarat Liliana Rogozea, purtătorul de cuvânt și prorector relații publice din cadrul Universității Transilvania din Brașov. Reprezentanții Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Brașov susțin că, în județ, s-a declanşat o criză de forţă de muncă în toate domeniile.
"În județul Brașov este o criză acută de forță de muncă. Toți angajatorii se plâng de lipsa forței de muncă, indiferent că e vorba de industria lemnului, textilă, în orice domeniu. În primul rând, și din punct de vedere demografic, a scăzut foarte mult populația județului Brașov, după aceea multe dintre persoanele care au terminat o anumită formă de învățământ nu sunt adaptate la piață, exact la cerințele pieței din ziua de astăzi. Și soțul meu a făcut tot industrializarea lemnului, înainte de Revoluție era o singură fabrică, un singur patron, era la Brașov și o secție la Râmnicu Vâlcea, acum s-au înființat mai multe. În județul Brașov avem în fiecare săptămână peste 500 de locuri de muncă vacante", a declarat, pentru Mediafax, Liliana Dragomir, directorul AJOFM Brașov.
La Ploiești, conducerea Universității Petrol Gaze a decis suspendarea specializării Geologia resurselor petroliere din cadrul Facultății Ingineria Petrolului și Gazelor, unică în țară, din cauza numărului mic de studenți.
“Am renunțat la specializarea Geologia resurselor petroliere din lipsă de candidați. Numărul a fost insuficient pentru a face cel puțin o grupă de 25 de studenți. Este prima dată, prima dată când este suspendată. Probabil că la anul dacă scoatem din nou la concurs, dacă vor fi candidați, reluăm. E trist pentru că este o specializare unică în România și nu numai, nu știu în Europa dacă mai există”, a spus Iulian Nistor, decanul Facultății Ingineria Petrolului și Gazelor.
Potrivit lui Nistor, specializare este grea, dar ca meserie este foarte căutată.
„Specializarea asta am înființat-o după revoluție, la Ploiești. Am avut cereri la început, chiar și acum înainte de ultima criză a petrolului, chiar am ocupat locurile la maxim, 50 de locuri avem capacitatea maximă de școlarizare. Și acum a scăzut numărul de copii, s-au îndreptat către alte specializări”, a precizat Iulian Nistor.
La Galați, una dintre cele mai vechi și mai rare specializări universitare, Piscicultura, a fost suspendată din cauza lipsei de studenți. Anul acesta, la admitere s-au prezentat doar doi candidați și profesorii au decis să suspende cursurile.
Piscicultura, o specializare cu o tradiţie de 70 de ani în cadrul Universitaţii Dunărea de Jos din Galaţi, a fost suspendată timp de un an. Asta deși facultatea are dotări moderne, cu laboratoare și stații de cercetare în care au fost investite sume mari de bani.
„În ciuda faptului că infrastructura de cercetare și stația pilot de sistem recirculant de acvacultură și cu toate că laboratorele nou create sunt de ultima generație și asigurăm o dotare excepțională pentru formare, pentru exploatare și pentru exportarea tehnologiei piscicole, candidații la admitere au fost foarte puţini, ceea ce a dus la o hotărâre a conducerii universității de a nu face în acest an specializarea de piscicultură și acvacultură”, a declarat decanul Facultăţii de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor, Camelia Vizireanu.
Profesorii gălățeni spun că piscicultura este un domeniu atractiv din punct de vedere financiar, însă absolvenţii de liceu nu ştiu nimic despre acest lucru.
„Este un domeniu foarte atractiv, dar pe tinerii liceeni cineva trebuie să-i direcţioneze, să le insufle această specializare, care este foarte frumoasă. La liceu, la zoologie ar trebui studiat acest domeniu, nu e nicio lecţie despre peştii din Dunăre sau peştii din Marea Neagră. Şi atunci e foarte greu dacă nu ai cunoştinţe despre acest domeniu să te îndrepţi spre această specializare. Săptămâna trecută am fost sunat de doi proprietari de ferme piscicole care ofereau un salariu de 6.000 de lei pe lună, plus cazare şi masă, ei nu găseau ingineri specializaţi. Sfârşitul nu e aici şi sunt convins de asta. Încercăm pe viitor să facem mai atractivă, mai cunoscută această specializare. Anul acesta va fi o pauză. Va urma reorganizarea politicii de promovare, încercăm să intrăm mai bine în licee pentru a mediatiza mai mult”, a spus profesorul Tudor Ionescu.
Reprezentanții universității gălățene cred că de vină pentru lipsa de interes a tinerilor sunt trendurile actuale și condițiile proaste din Galați.
„Din păcate, în ultimii ani ne confruntăm cu o scădere a numărul de candidaţi care doresc să pătrundă pe zona de industrie alimentară. Trendul în ultimii ani la admiterile care s-au dat și pe formarea universitară este în domeniul IT-ului, posturi care sunt foarte bine plătite şi în zona facultăţilor de medicină, care le oferă o şansă de a pleca în străinătate. De asemenea, din cauza condiţiilor socio- economice și politice s-a produs o migraţie, o deplasare a tinerilor către alte centre universitare în defavoarea oraşului Galați. Aici aş pune şi condiţiile oferite de oraş pentru că, neavând un mediu economic bine dezvoltat, e normal că nu ai ce să le oferi tinerilor. Ceea ce nu ştiu elevii de liceu este că şi cu această facultate se poate pleca peste hotare”, a afirmat decanul SIA, Camelia Vizireanu.
Profesorii de la Universitatea Dunărea de Jos din Galați cred că specializarea piscicultură ar putea fi revigorată prin implicarea agenților economici.
„Soluţia ar fi ca mediul economic să se implice. Cei din mediul economic vin la universitate și solicită specialiști în acvacultură, în pescuit, pentru ferme piscicole de sturioni, de păstrăvi, dar ceea ce nu fac ei este faptul că nu mediatizează lucru acesta, nu spun că au nevoie. Din cauza asta, absolvenţii de liceu au impresia că specializarea nu este oportună pentru cariera lor chiar dacă sunt pasionați de mediul acvatic”, a explicat Marian Coadă, unul dintre specialiștii gălățeni în piscicultură.
Specializarea piscicultură din cadrul Facultății de Știința și Ingineria Alimentelor a avut soarta industriei din Galaţi: pe vremuri era prosperă, iar după revoluție a început să decadă și apoi s-a închis. Orașul Galați era în perioada interbelică cel mai mare centru de comercializare a peştelui din ţară, pentru ca după Revoluţie fabricile de conserve să se închidă una după alta. Ca urmare, institutele de piscicultură nu au mai prezentat interes pentru autorităţi, iar facultatea gălățeană a avut din ce în ce mai puțini studenți. În prezent, Facultatea de Ştiinţa şi Ingineria Alimentelor are 600 de studenți, dar în anii ‘90 acolo învățau mii de tineri.
0
0
