Festival romanesc dedicat oieritului, in Valea Timocului

de Alina Neagu     HotNews.ro
Duminică, 13 mai 2012, 21:06 Actualitate | Diasporă


In satul romanesc Stamita din Valea Timocului, unde traiesc aproximativ 2.000 de romani vlahi, a inceput Festivalul "Baciada", manifestare organizata de Primaria comunei Petrovat. Primarul Radisa Dragoevici a declarat duminica, pentru Agerpres, ca in fiecare an in aceasta localitate are loc, dupa traditie, o competitie intre cei peste 300 de crescatori de oi, ea marcand plecarea turmelor in transhumanta.

"Este un obicei stravechi pe care il mostenim de la stramosi. Cu acest prilej autoritatile locale vor premia animalele cele mai frumoase, cele mai productive, dar si cei mai harnici pacurari", a precizat Dragoevici.

Potrivit acestuia, la sarbatoarea romanilor vlahi din Stamita participa si rapsozi care interpreteaza balade si cantece populare vechi, inspirate din viata ciobanilor care timp de mai multe luni vor fi plecati de acasa.

"De asemenea, evenimentul este o posibilitate pentru romanii vlahi de a se intalni cu reprezentantii Guvernului si de a le propune solutii pentru promovarea oieritului in zona si de a le solicita subventii. La festival sunt prezenti multi functionari de la Ministerul Agriculturii", a spus Dragoevici.

Edilul a aratat ca Festivalul 'Baciada' face parte din programul autoritatilor locale de conservare a identitatii nationale a romanilor vlahi din Serbia de nord-est.






Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.


















721 vizualizari

  • +2 (2 voturi)    
    Păstoritul - sursa revitalizării noastre (Duminică, 13 mai 2012, 21:28)

    Iorest [utilizator]

    Noi, vlahii, am fost cunoscuţi în trecut drept ciobani reputaţi. Aşa se face că în unele limbi (polonă, greacă) "vlah" înseamnă azi chiar "cioban", iar cuvinte ca "brânză", "colibă", "măgură" se păstrează în limbi din Boemia până în Caucaz. Vara pe munţi, iarna la iernat la bălţi (Dunăre, Adriatica, Balaton, Volga, Pripeat).

    Românul tradiţional, cioban de veacuri, era cunoscut pentru bărbăţia sa (cine ar sta pe munţi singur, în condiţii vitregi, cu riscurile cunoscute, străbătând şi distanţe imense). Era cunoscut şi pentru hărnicia sa (cine nu ştie câtă muncă e la stână?). Au mai rămas asemenea calităţi la aromâni şi în comunităţile româneşti tradiţionale. Românul actual a cam pierdut ce avea cândva şi trebuie să se întoarcă la origine pentru a găsi soluţia revitalizării.

    Iar Mioriţa nu e un omagiu adus pasivităţii şi victimizării. Într-o societate cu un creştinism neinstituţionalizat, în care fiecare înţelegea dogma în modul său propriu, istoria sacrificiului lui Iisus Hristos a fost transmisă din tată în fiu prin cântec, îmbrăcată în haine păstoreşti. Aşadar, ciobanul avea credinţă (vezi "rugăciunea la brad"), neînfricare şi hărnicie.
    • 0 (0 voturi)    
      scuză-mă (Luni, 14 mai 2012, 0:58)

      ampersand [utilizator] i-a raspuns lui Iorest

      Dac-aş fi citit textul ăsta în, să zicem, Letopiseţul Ţării Moldovei, n-aş fi avut nimic de obiectat. Dar, în 2012, el mi se pare un omagiu adus primitivismului.

      Nu ştiu cât era "românul tradiţional" recunoscut ca "bărbat" şi cât ca "barbar" - dacă nu mă-nşeală memoria, am învăţat la istorie că ceea ce numim civilizaţie a fost adusă aici de către romani, altfel rămâneam tot la stadiul de "bărbaţi", cu cuşme, iţari, opinci, case de chirpici şi buda în căpiţă.

      În condiţiile în care, în 2012, încă există locuri fără canalizare, fără apă curentă (evident, în locurile în care n-au ajuns legiunile romane la vremea lor) când încă mai există căruţe trase de cai - hai să le zicem, pompos, murgi focoşi, în fapt nişte arături costelive - pe drumuri şi smârcuri în care şi otomanii s-ar fi împotmolit, oile, ciobanii şi câinii cei bărbaţi, toate aste întregesc un peisaj care ne face să fim priviţi nicidecum cu admiraţie, ci cu curiozitate - un fel de rezervaţie în aer liber în Europa anului 2012.
      • 0 (0 voturi)    
        Diferenţă de perspectivă (Luni, 14 mai 2012, 9:29)

        Iorest [utilizator] i-a raspuns lui ampersand

        :))) Ei, tocmai citind în cronici vei afla cât de bărbat era românul. În Balcani erau folosiţi şi drept cărvunari, pt. neînfricarea şi încrederea de care dădeau dovadă. Vezi domnia ta, "barbari" erau ceilalţi, căci îmi vin în minte acum două aspecte, subliniate de istorici şi lingvişti: românii aveau prestigiul romanităţii, de aceea i-au asimilat pe alogeni: 1. slavii au învăţat româna şi au fost asimilaţi din acest motiv. 2. cumanii s-au identificat ca vlahi (o opţiune politică) din acelaşi motiv (vezi Ovidiu Pecican).

        Tot de la istorie am învăţat că dacii au fost eliminaţi tocmai pentru că deveneau o ameninţare pentru romani. Iar dacă romanii s-au urcat la 2000 de m ca să facă castre de marş (ex. Şureanu: Vf. lui Pătru, Auşel) în jurul Sarmisegetuzei, gândeşte-te şi domnia ta cât de mult îşi doreau să-i cucerească pe daci. Şi mergi la Sarmisegetuza să vezi ce tehnică de drenare a apei era acolo, că nici azi nu se formează bălţi pe munte.

        Gândindu-mă la daci, la romani, la românii din vechime, îmi dau seama cât au pierdut românii de azi, poate tocmai din cauză că s-a dorit acest lucru. Acum da, suntem nişte barbari, o curiozitate a Europei.

        P.S. Hăhă, iţari, hăhă; hăhă, tirolezii şi bavarezii cu pantaloni lor scurţi? hăhăhă... Diferenţa e tot timpul de perspectivă, domnul meu.

        Priveşte clipurile de la Thiamarcos, ca să înţelegi despre ce vorbesc: http://www.youtube.com/watch?v=uxlM6E78Bac


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by