O celebră mezzosoprană din Bulgaria este invitata Operei Naţionale Române din Timişoara într-un spectacol-eveniment în care va cânta partitura Rosinei, un rol care i-a adus ovaţii furtunoase în interpretări recente la Festivalul de la Florenţa, la Monte Carlo şi la Festivalul Riva, unde l-a avut alături pe celebrul Leo Nucci.
Miercuri, 16 martie, de la ora 19, la Opera timişoreană, mezzosoprana Mirouslava Yordanova va fi în prim-planul distribuţiei spectacolului cu opera „Bărbierul din Sevilla”, de Gioacchino Rossini, sub conducerea muzicală a dirijorului David Crescenzi şi în regia şi scenografia lui Mario de Carlo, ambii din Italia.
Născută în capitala Bulgariei, Mirouslava Yordanova a urmat studii de pian şi canto la Academia Naţională de Muzică, după absolvire fiind imediat angajată ca prim-solistă a Operei Naţionale din Sofia. Repertoriul ei acoperă un areal muzical vast, de la Mozart la Stravinski, iar ascensiunea sa pe scena lirică mondială este fulminantă. Mirouslava Yordanova a câştigat premiul special la Concursul de canto Boris Christoff, ediţia a XII – a, a reprezentat Bulgaria în 2001 la concursul de canto de la Cardiff, iar în anul 2005 a obţinut premiul special al competiţiei Riccardo Zandonai. Frumoasa mezzosoprana a cucerit inimile melomanilor timişoreni interpretând Adalgisa în opera în concert „Norma” de Vicenzo Bellini, în deschiderea Festivalului Timişoara Muzicală ediţia 2009.
În anul 1822, Gioacchino Rossini l-a vizitat pe Ludwig van Beethoven la Viena. Cu acest prilej marele compozitor german a exclamat: „Ah, Rossini, compozitorul Bărbierului din Sevilla, complimentele mele, lucrarea dumneavoastră este o operă buffa excelentă. Am parcurs-o cu nespus interes şi bucurie în acelaşi timp. Ea va fi reprezentată atât cât va dăinui opera italiană”. Cu toate că opera Bărbierul din Sevilla a fost întâmpinată cu reacţii violente la premiera din 1816 de la Teatrul de Operă din Roma, de către admiratorii rivalului său Giovanni Paisiello (el, însuşi autor al unei opere cu acelaşi nume), Beethoven a fost providenţial: versiunea rossiniană a Bărbierului din Sevilla şi-a câştigat dreptul la eternitate.
Epopeea comico – lirică a şiretului bărbier din Sevilla a fost compusă de Rossini în 1816, la comanda unui impresar, într-un interval de timp neverosimil de scurt: treisprezece zile. Spre a putea termina opera la data fixată, libretistul Sterbini şi copiştii de note s-au mutat, cu toate angaralele lor, în casa pe care o închiriase compozitorul. O anecdotă care circulă din epocă până astăzi spune că, la final, Rossini a răsuflat uşurat şi a comandat o triplă porţie de macaroane cu parmezan şi frutti di mare. Apoi, aruncând o privire în oglindă, constă mirat că îi crescuse o barbă de toată frumuseţea. Oare de ce n-am fost atâta timp la bărbier?, s-a întrebat compozitorul, răspunzându-şi, bonom, cu voce tare: - Pentru că dacă mă duceam, nu isprăveam Bărbierul la timp!
