Muzica aromanilor din Cogealac prezentata de Grigore Lese la ICR

Luni, 25 februarie 2008, 15:50 Actualitate | Cultură

Grupul de aromani farseroti din Cogealac va sustine un recital vineri, 29 februarie 2008, de la ora 18.00, la sediul ICR din Bucuresti. Folclorul autentic din Romania este adus la cunostinta publicului printr-o serie de concerte lunare ce fac parte din programul initiat de Grigore Lese, intitulat Ultimii Rapsozi, care se desfasoara la Institutul Cultural Roman.

Farserotii – pastori transhumanti proveniti din Grecia si Albania – sunt una dintre grupele de aromani din Romania, alaturi de pindeni (originari din Pind), bitoleni (veniti din zona Bitolia-Iugoslavia) si gramosteni sau cipani, descendenti din Gramoste, Grecia.
Componentii grupului care va sustine recitalul de la ICR – Mihai Gherase (cimpoi), Vasile Giogi, Nicolae Zogu, Dumitru Zogu, Nicolae Presa, Tanase Siapte, Vasile Mitrenca, Gheorge Cica si Dumitru Caimacan – reprezinta ultima generatie de aromani farseroti din Cogealac care mai canta polifonic.

Muzica farserotilor se distinge prin arhaicitate si maniera de interpretare. Cantecele se interpreteaza in grup, obligatoriu „din pade”, adica asezat.

„Cand am pornit spre aromanii farseroti din Cogealac, despre care auzisem ca ar canta polifonic, nu mi-am imaginat ca voi trai strania senzatie ca imi aud stramosii cantand.
Spre deosebire de taranul roman, care horeste de unul singur, exceptie facand colindele si unele cantece de ritual, aromanii farseroti din Cogealac canta numai in grup. Isonul gutural insoteste linia melodica sustinuta de cimpoi, generand o polifonie arhaica avand substrat eterofonic.

(...) Aceasta maniera de interpretare, asemanatoare celei orientale, intalnita la mai multe populatii din Caucaz si Transcaucazia, presupune un auz muzical de exceptie, cunoasterea liniei melodice, a ritmului, a textului, precum si respectarea anumitor reguli de interpretare.

Aromanii farseroti din Cogealac obisnuiesc sa stea jos atunci cand canta, oferind un adevarat spectacol nu doar auditiv ci si vizual, prin expresivitatea gesturilor si plasticitatea miscarilor din timpul interpretarii. Canta despre pastori, «picurari», despre dragoste, dor, instrainare. Sunt statuari, demni, liberi, conservatori, inzestrati de Dumnezeu cu virtuti alese”, spune  Grigore Lese.

Ultimii rapsozi este un program lunar al ICR, initiat de Grigore Lese, care isi propune familiarizarea publicului citadin cu folclorul autentic din Romania. Programul prezinta oameni care canta asa cum o faceau stramosii lor, cu sute de ani in urma. Un scop al programului este constientizarea faptului ca arta traditionala, reprezentand o valoare identitara fundamentala, formeaza un patrimoniu, iar acest patrimoniu imaterial trebuie respectat si pastrat. Este avuta in vedere muzica traditionala romaneasca dar si cea a minoritatilor din Romania.

Accesul publicului este liber, in limita locurilor disponibile, informeaza ICR.