Peste 100 de persoane au luat parte luni seara la ceremonia de reinaugurare a celui mai vechi lăcaş de cult mozaic din România, Sinagoga Mare din Iaşi, un monument istoric construit în secolul XVII, potrivit Agerpres.
Evenimentul a fost precedat de dezvelirea unei plăci memoriale care a fost amplasată la intrarea în Sinagogă.
La festivităţile de reinaugurare ale Sinagogii Mari din Iaşi au fost prezenţi şi reprezentanţii autorităţilor locale, instituţiilor de cultură şi ai mediului academic, reprezentanţi ai comunităţii evreieşti, Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, şi Petru Gherghel, episcopul romano-catolic al Diecezei Iaşi.
Cu acest prilej, preşedintele Comunităţii Evreieşti din Iaşi, Abraham Ghiltman, a declarat pentru Agerpres că în această seară comunitatea evreilor din municipiul reşedinţă celebrează trei sărbători.
"În primul rând Centenarul, la care au contribuit şi comunitatea evreiască din Iaşi şi comunităţile evreieşti din ţară. Tot astăzi sărbătorim 'Hanuca', ceea ce înseamnă reinaugurare sau sărbătoarea luminilor. Totodată, reinaugurăm Sinagoga Mare din Iaşi. De fapt, este Sinagoga Mare din Târgu Cucului. Spun asta pentru că în Iaşi au fost trei sinagogi mari, câte una în fiecare cartier - Podu Roş, Târgu Cucului, Păcurari. Acest eveniment este deosebit pentru că este prima sinagogă construită în Iaşi şi prima sinagogă de pe teritoriul României", a spus Abraham Ghiltman.
Tot despre importanţa Sinagogii Mari din Iaşi şi vechimea ei a vorbit şi prim-rabinul României, Rafael Shaffer.
"Sinagoga e cea mai veche din România. Este din jurul 1670. Următoarea sinagogă din România a fost construită după anul 1800, deci o diferenţă de 150 de ani. În anul 1670, când cuvântul 'toleranţă' încă nu era uzual, oraşul Iaşi a fost primul care a permis comunităţii evreieşti să ridice o sinagogă din piatră. Până atunci toate sinagogile erau doar din lemn. Acum Iaşiul culege roadele toleranţei strămoşilor lui", le-a declarat jurnaliştilor Rafael Shaffer.
