Directorul general al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului si Memoria Exilului Romanesc( IICCMER), Cosmin Budeanca, a afirmat ca este nevoie de o implicare mai mare a autoritatilor in ceea ce priveste sustinerea proiectelor de deschidere a unor muzee privind trecutul recent, transmite Agerpres.

"Daca ne comparam cu alte tari similare din centrul si estul Europei, suntem putin in urma din perspectiva deschiderii arhivelor, din perspectiva muzealizarii, pentru ca acesta este un aspect important. La fiecare editia a simpozioanelor pe care le-am organizat la Sambata de Sus am avut o sectiune dedicata modului de muzeizare a trecutului recent. Din pacate, nu putem sa ne laudam, intre ghilimele spun, cu prea multe realizari in acest domeniu. Sunt proiecte interesante, dar in faza incipienta sau in faze mult prea putin avansate. Din aceasta perspectiva, o comparatie cu Ungaria sau Polonia este net in dezavantajul nostru. Cred ca este nevoie de un interes mai mare din partea autoritatilor, pentru ca astfel de demersuri aduc in primul rand plus valoare si sunt utile comunitatii. Avem si noi muzeul de la Sighet vizitat de mii de turisti anual, dar autoritatile locale nu numai de la Fagaras, unde se doreste a se realiza un muzeu al rezistentei din muntii Fagaras, dar si din alte orase ar putea sa vada potentialul economic, cultural, dar si educativ in realizarea unor astfel de muzee", a declarat Budeanca pentru Agerpres.

El a adaugat ca exista in tara, in diferite faze, 10 proiecte unde s-ar dori asemenea muzee, insa din pacate foarte putine sunt in faza avansata. Potrivit directorului IICCMER, dupa 25 de ani societatea romaneasca ar trebui sa aiba maturitatea de a-si asuma trecutul si de a constientiza importanta de a invata din experienta trecutului. El a aratat ca la Praga exista un astfel de muzeu infiintat din initiativa privata, in Polonia este unul tot din initiativa privata si unul cu sprijinul statului, iar in Ungaria sunt doua muzee unde s-a implicat statul.

La randul sau, presedintele executiv IICCMER, Radu Preda, a declarat, la cea de a X-a editie a Simpozionului International "Dupa 25 de ani. Evaluari si reevaluari istoriografice privind comunismul", care se desfasoara in cadrul Academiei "Brancoveanu" de la Sambata de Sus, ca Romania are nevoie de un muzeu al comunismului, "un spatiu de care este nevoie atat pentru cei care au trait cosmarul totalitar, dar si pentru generatiilor viitoare".

"Suntem la 25 de ani de la caderea simbolica a comunismului politic. Este o perioada pentru unii poate prea lunga, pentru altii poate prea scurta, oricum, in orice alta tara est europeana care a trecut printr-un experiment de asemenea anvergura si cruzime exista o inertie a istoriei pe care nu ne-am dori-o sa fie atat de lunga, dar exista. De aceea, de abia acum putem sa reluam discutia, de altfel permanenta in ultimii ani, legata de un viitor Muzeu al Comunismului, sau in general despre cum se vede azi, dupa ce avem acces la arhive, nu la toate, dar la o parte dintre ele, cum se vede azi Romania, dar nu numai perioada comunista. Iata, noi, in curand vom marca un secol, primul secol de la intregirea Romaniei, dar in istoriografia curenta, acest prim secol are peste jumatate din perioada sa sub semnul intrebarii. Si de aceea este foarte important ca acest capitol al comunismului sa fie istoriografic bine prelucrat tocmai pentru a avea o naratiune istoriografica comuna care sa ne permita sa explicam ce s-a intamplat in ultimul secol in Romania", a afirmat Preda, citat de Agerpres.

"Unii oscileaza intre indiferenta si nostalgie precum parintii sau bunicii lor si de aceea este foarte important sa punem in dialog atat cercetarea istoriografica cat si pe tinerii din generatiile mai noi. Este o existenta obligatorie a unui muzeu pentru ca, in functie de ce discurs muzeistic se gaseste, putem sa ne punem de acord asupra unei anume naratiuni, a unei minime povesti, in termeni muzeografici si istoriografici, nu de povesti nemuritoare, a unei povesti despre ceea ce s-a intamplat cu noi in ultima jumatate de secol", a explicat Preda.

Preda a precizat, totodata, ca, pentru realizarea unui asemenea muzeu ar fi nevoie "de o suplimentare nu foarte mare a bugetului", pentru a se angaja cateva persoane care sa se ocupe doar de aceasta tema, urmand ca, intr-o perioada nu foarte indelungata, sa se identifice un spatiu pentru a fi amenajat si apoi pus in circuitul turistic.

"Suntem in Parlament cu trei proiecte legislative si incercam prin dialog cu Comisiile de cultura de la Senat si Camera Deputatilor sa gasim o formula, astfel ca cele trei initiative sa se transforme intr-una singura pentru ca nu putem sa ne luptam politic pe marginea comunismului. Teza mea fundamentala ramane aceasta si anume ca tema comunismului trebuie sa fie departinizata pentru ca ea nu este un subiect de pe agenda politica a niciunui partid(...) pentru ca ar fi un semn de mare cinism. Demersul nostru este unul politic, dar suntem constienti de impactul politic, in sensul larg al termenului pe care un muzeu il poate avea, asa cum vedem foarte clar ce inseamna absenta lui", a precizat presedintele executiv al IICCMER.

El a precizat ca exista "un consens transpartinic legat de oportunitatea acestui muzeu, atat presedintele cat si partidele politice exprimandu-se in favoarea unui muzeu".

La simpozionul international de la Sambata de Sus, care se desfasoara in perioada 9-10 iulie, participa istorici, cercetatori, cadre universitare din Romania, Ungaria, Bulgaria, Republica Moldova si Polonia.

Presedintele Klaus Iohannis a declarat, pe 16 decembrie anul trecut, ca Romania are nevoie de un muzeu al comunismului si ca va pleda pentru construirea acestuia.