Anumite decizii despre pandemia COVID-19 se iau după indicatorul de incidența cumulată la 14 zile la 1.000 de locuitori. Cu toate că alți indicatori sunt mai importanți (gradul de ocupare ATI, gradul de ocupare al secțiilor COVID), România a ales să legifereze anumite lucruri conform acestui indicator. După cum a fost raportat extensiv în presă și nu numai, indicatorul de incidența depinde în mare măsură de nivelul de testare în populație, se arată într-o analiză publicată pe Graphs.ro de către statisticianul Valentin Pîrvu și creatorul platformei Dragoș Vana.
Conform incidenței medii de 14 zile situația epidemiologică cea mai gravă era în județul Timiș, urmat de Cluj și București, iar în situația cea mai bună se găseau județele Vrancea, Brăila și Caraș Severin.
Nivelul de testare raportat la populație diferă foarte mult de la un județ la altul. Conform acestor cifre obținute de autori pentru data de 17 februarie, Caraș Severin raporta doar 104 teste pe săptămână la 100.000 locuitori (cel mai puțin), în timp ce Timiș raporta cele mai multe teste, cu 2.690 pe săptămână la 100.000 locuitori.
Spre exemplificare, să luăm situația din 7 județe în jurul datei de 18 februarie 2021.
Conform incidenței medii de 14 zile situația epidemiologică cea mai gravă era în județul Timiș, urmat de Cluj și București, iar în situația cea mai bună se găseau județele Vrancea, Brăila și Caraș Severin.
Nivelul de testare raportat la populație diferă foarte mult de la un județ la altul. Conform acestor cifre obținute de autori [2] pentru data de 17 februarie, Caraș Severin raporta doar 104 teste pe săptămână la 100.000 locuitori (cel mai puțin), în timp ce Timiș raporta cele mai multe teste, cu 2.690 pe săptămână la 100.000 locuitori.
În teorie, testarea diminuată poate fi datorată prevalenței reduse a infecțiilor cu COVID-19 în populație, dar acesta nu este un motiv ce poate fi invocat în acest moment în România.
Un indicator potrivit pentru a judeca nivelul de testare dintr-un județ este rata de pozitivare a testelor (cazuri noi depistate la 100 de teste procesate), cu niveluri sub 5% considerate a ține epidemia sub control [3]. Conform acestui indicator, pentru aceste date estimative de testare, rata cea mai mare era în Caraș Severin, urmat de Brăila și Cluj. Rata cea mai mică era în București, urmat de Neamț și Timiș.
Pozitivarea însă nu poate fi folosită pentru a determina nivelul epidemiei fără a lua în calcul și incidența.
