VIDEO

Răspunsuri la întrebările despre coronavirus - dezbatere online cu prof. Alexandru Rafila și Vlad Mixich/ Rafila, despre explozia cazurilor: V-ați uitat pe stradă? / Una din cauze, neîncrederea în autorități. Sunt bâlbe, iar lumea nu știe ce să mai creadă

de Redacția     HotNews.ro
Duminică, 28 iunie 2020, 10:34 Actualitate | Coronavirus


Dezbatere HotNews.ro
Foto: Hotnews
Neîncrederea populației în autorități este una dintre cauzele creșterii alarmante a numărului mare de cazuri de coronavirus în România, în ultima perioadă, iar aici s-a ajuns și ca urmare a bâlbelor autorităților, afirmă președintele Societății Române de Microbiologie, Alexandru Rafila. El spune că acesta este un tip de dezinformare - dezinformarea neintenționată -, iar astfel s-a ajuns că lumea nu știe ce să mai creadă. "Lumea a obosit și, în mod tradițional, se încearcă să se fenteze recomandarea prin diverse artificii sau pur si simplu prin neglijarea unor măsuri simple care cred că ne-ar fi menținut în zona de confort în care eram", a afirmat Rafila, pentru HotNews.ro.

El a făcut aceste declarații într-o dezbatere HotNews.ro #deladistanță, pe tema crizei COVID-19, luni, de la ora 12.00, la care a luat parte și expertul în politici de sănătate Vlad Mixich.

Ce știm despre noul coronavirus, cât este informare și câtă dezinformare este în spațiul public pe această temă, cum va fi viața noastră în contextul amenințărilor la siguranța medicală, vom avea curând un tratament și un vaccin anti-coronavirus - au fost câteva dintre subiectele de discuție.

Dezbaterea a fost moderată de jurnalista Clarice Dinu, HotNews.ro, care i-a avut ca invitați pe ziariștii Mădălina Olariu, Ziarul de Iași, corespondent PressHub.ro, și Vitalie Călugăreanu, Report.md, corespondent Deutsche Welle în R. Moldova.

Dezbaterea a fost transmisă LIVE pe conturile de Facebook și YouTube ale HotNews.ro.

Principalele declarații:









Ora 12.07: Întâlnirea online a început. Cele mai importante declarații, livetext:

Asistăm deja la al doilea val de îmbolnăviri, având în vedere creșterea numărului de cazuri de COVID-19?

Alexandru Rafila:
  • Înregistrăm această creștere a numărului de cazuri de mai bine de două săptămâni
  • Nu aș cataloga ca fiind al doilea val. Era o situație oarecum asteptată, dar nu era asteptată în sensul dublării numărului de cazuri
  • Care ar fi cauza dublării numărului da cazuri? Ați fost pe stradă să vedeți? Merg și eu pe stradă, mă uit ce se întâmplă în spațiile publice, dar mă uit ce se întâmplă și în spațiul public
  • Dezinformarea este extrem de prezentă în spațiul public
  • Pe de altă parte, există și dezinformare neintenționată, din cauza unor bâlbe de natură profesională sau administrativă. Ați văzut raportarea din weekend legat de numărul de vreo 6 ori mai mic de teste raportat, ceea ce a ridicat semne de întrebare legate de credibilitatea datelor oferite de Institutului Național de Sănătate Publică.
  • Iar publicul nu știe pur și simplu ce să mai creadă
  • Una dintre cauze este, da, neîncrederea în autorități, care este oricum o problemă veche. Dar nu este singura cauză
  • Lumea a obosit și, în mod tradițional, se încearcă să se fenteze recomandarea prin diverse artificii sau pur si simplu prin neglijarea unor măsuri simple care cred că ne-ar fi menținut în zona de confort în care eram
De ce există tentația de a spune că nu există COVID?

Vlad Mixich:
  • Este un fenomen care are trei ingrediente majore: unul este distalitatea fenomenului sau mai exact câți oameni care au avut COVID cunoașteți. Asta e întrebarea esențială în acest mecanism.
  • Eu, personal, pot spune că cunosc trei oameni care au sau au avut coronavirus, o formă mai ușoară. Factualitatea existenției acestei boli, pentru mine, nu are niciuo urmă de îndoială
  • Există mulți români care nu cunosc deocamdată pe nimeni cu COVID. Pe acest fundal, apare o expunere foarte mare la dezinformare și la teorie conspiraționistă, care este, din păcate, vehiculată pe principalele canale mediatice, în special televiziuni.
  • Are vectori de imagine care folosesc această criză ca să capete notorietate
  • Există inclusiv persoane cu pregătire medicală care susțin asta public sau încearcă să minimalizeze aceste aspecte
  • În România, există laxitatea grozavă a Colegiului Medicilor în a aplica sancțiuni medicilor care spun asta. Aici nu mai vorbim despre dreptul la opinie liberă, ci vorbim de punctul în care dreptul la opinie liberă se intersectează cu datoria de a-ți practic moral meseria
  • Am întâlnit într-un magazin un tânăr care arăta foarte cool și care era singurul ce nu purta mască. Nimeni nu i-a atras atenția și m-am dus la un moment dat și l-am întrebat de ce nu poartă mască. Prima lui reacție a fost: dar ce o să faci dacă nu o port?
  • În astfel de situații, dacă nu există și un mecanism de reglare a răspndirii acestor conspirații, atunci evident vom avea o inflație a teoriilor conspiraționiste
  • Un alt motiv este lipsa de încredere în autorități, alimentată de gafe de comunicare impardonabile
  • legat de ce s-a întâmplat în acest weekend, ar trebui identificată persoana și imediat concediată categoric. Nu știu de ce nu se face asta
  • În toată această furtună perfectă mai apare și un fenomen vechi de când lumea: în toate pandemiile au proliferat teoriile conspiraționiste pentru că încă nu știm suficiente de multe despre acest virus, la fel cum înaintașii noștri nu au știut suficient de multe despre HIV sau despre virusul gripal care a stat la baza epidemiei de gripă spaniolă
  • Creierul nostru este construit de așa manieră încât încearcă să găsească o explicație la orice fenomen chiar dacă acea explicație este total ilogică
Despre ce știm și ce nu știm despre COVID, la mai bine de șase luni de la apariția bolii:

Rafila:
  • Știm metodele de diagnostic molecular, care permit un răspuns adecvat dacă avem și o strategie de testare corectă, ceea ce pot să spun că în România în momentul de față se desfășoară așa cum trebuie
  • Nu știm suficiente lucruri legat de durabilitate, de tipul de anticorpi, ceea ce pune în discuție inclusiv această posibilitate a reinfectării
  • Ceea ce interesează cel mai mult este formula terapeutică ideală, care nu există, din pacate, în acest moment și cum putem să prevenim boala prin vaccinare
  • Există mult peste 100 de vaccinuri candidat, dar cu siguranță vom mai avea de așteptat până când un vaccin va fi și disponibil
  • Imunitatea este probabil de lungă durată și este nevoie probabil să avem nevoie de mai multe doze de vaccin
  • Sperăm să avem și noi inteligența să ne asociem unor formule care să ne permită accesul la un vaccin atunci când el va fi disponibil
  • Întâi trebuie aprobat (vaccinul) ca produs de o autoritate competentă. Rămâne să vedem ce formulă de vaccin, cum se administrează și câte doze
  • Disponilbilitatea unui vaccin în România depinde și de capacitatea noastră de a adera la diferite formule, la programe de dezvoltare. Orice țară din UE poate adera
  • Important e să participăm și efectiv la aceste programe de dezvoltare
  • La București s-a făcut ceva mai mult decât a-și exprima dorința pentru a contribui la producerea unui vaccin? Nu am informații, nu cred ca s-a concretizat vreun demers al autorităților. Dacă s-ar fi materializat, am fi știut
Despre testele pentru COVID

Rafila:
  • Capacitatea României în momentul de față este între 11-13.000 de teste. Acest număr de persoane testate nu sunt după un plan, sunt persoane care întrunesc definițiile și recomandările INSP pentru testare, categoriile de persoane, plus pacienții cu simptome, cadre medicale
  • Astea sunt testele care se trimit din teritoriu, din sute de locuri unde se recoltează, la rețeaua de laboratoare incluse în program de Ministerul Sănătății. Dar se fac testări și la laboratoare de bună calitate care nu sunt incluse în acest program al MS, în timp ce laboratoare mai puțin experimentate fac parte din acest program
  • Aici ar mai avea de lucru Ministerul Sănătății
  • Testele serologice - sigur, sunt utile, dar lumea trebuie să înțeleagă la ce se folosesc. Se pot folosi pentru diagnostic, dacă, de exemplu, testele de biologie moleculară sunt negative la un pacient simptomatic. Atunci putem încerca un test care detectează anticorpi precoce
  • Sau dacă vrem să vedem dacă o persoană a trecut prin boală. Acești anticorpi nu pot fi detectați cantitativ, ci doar prezența lor
  • Știm exact câte persoane au fost testate? La aproximativ 26.000 de pacienți diagnosticați, presupunem la fiecare pacient o medie de 4-5 teste. Cred că ne apropiem de jumătate de milion de persoane testate
Mădălina Olariu (Ziarul de Iași): A crescut incidența cazurilor în rândul tinerilor, dezinformarea ar putea fi printre cauze, au devenit tinerii mai puțin responsabili?

Rafila:
  • Nu am astfel de dovezi. E clar însă că dezinformarea are consecințe, nu putem spune că e ceva abstract
Vlad Mixich:

  • Una dintre posibilități este să existe într-adevăr o creștere a incidenței bolii pe grupe de vârstă, iar asta ar trebui să ne spună Institutul de Sănătate Publică. Datele INSP ar trebui să fie disponibile.
  • Al doilea răspuns este legat de tradiționalul fenomen de a judeca un fenomen prin valorile sale extreme. Îi cădem mulți victime.
  • Aș cere INSP date pentru că ei le au
Vitalie Călugăreanu (Report.md):
  • În Republica Moldova lucrurile au scăpat de sub control, deși autoritățile nu recunosc. Lucrurile continuă să se agraveze, specialiștii se așteaptă la un vârf în două săptămâni.
Întrebări de la cititori: Până la urmă asimptomaticii sunt contagioși, există vreun studiu serios în acest sens?

Rafila:
  • Nu cred că în România avem o contabilizare a numărului de cazuril transmise de simptomatici și de asimptomatici
  • Unele persoane sunt asimptomatice, transmit boala și ulterior devin simptomatice, altele rămân asimptomatice pe tot parcursul infecției și sunt descoperite mai mult sau mai puțin întâmplător
  • Cunosc cazuri care s-au îmbolnăvit de la asimptomatici, iar aceștia au fost descoperiți după ce o persoană s-a îmbolnăvit
  • Unii sunt internați asimptomatici, iar după o săptămână încep să aibă simptome. Nu e rău ca ei să fie izolați, așa sunt toate recomandările
  • Discuția e unde să fie ei izolați. În Italia, de exemplu, au izolat asimpromaticii în hoteluri
  • Discuția aceasta legată de internarea cu forța mi se pare ușor exagerată. A existat consimțământul pacientului
Care este rata de teste fals-pozitive?

  • Un singur test pozitiv nu este suficient. Pacientul este investigat și pulmonar și inclusiv prin alt test prin confirmare și numai în aceste condiții ajunge în spital
  • E puțin probabil ca cineva să fie internat cu forța
  • Avem un studiu făcut la Suceava - 20 % din adulți trecuseră prin boală, ceea ce nu este neaștept
  • Proporția mare de asimpromatici nu este neobișnuită.
  • Asimptomaticii pot transmite boala. Mă bucur că în sfârșit MS a reglamentat acestă situație
Întrebare Euractiv: În ce măsură oamenii ar fi reacționat altfel dacă aveau suport psihologic?

Vlad Mixich:
  • E posibil să fi fost util. Nu am văzut să se pună acestă problemă în România și ar fi interesant de văzut dacă un astfel de suport ar duce la o scădere asupra carantinării, până la urmă
  • E important să existe explicații de la cadre medicale către pacienți. Dar cadrele medicale nu au timp să se ocupe de acest tip de comunicare, deși așa ar fi noamal să se întâmple
  • E un pic naiv să ne așteptăm că în 3 luni sistemul medical din România se va da de 3 ori peste cap și se va transforma din boască în prinț
  • Remarc, apropo de infodemie, ceva revoltător- tocmai am citit despre prima carte apărută despre pandemie, coordonată de cineva de la Iași. Are 48 de texte, iar una din secțiuni se numește "revenirea la experți", unde este publicat, de exemplu, un text de Dan Puric. Deci Dan Puric e specialist în pandemie.....
  • Avem și texte semnate de academicieni unde se spune că virusul a fost lăsat pentru avantajarea marilor corporații. Tot acest melanj vine din înfiorătoarea răsturnare a mecanismelor de bun simț, cum sunt promovați oamenii
  • E impardonabil, acesta nu e drept la opinie, e drep la prostie. Această carte e finanțată printr-un grant de la Ministerul Educației, deci lucrurile sunt mult mai adânci, iar cel mai facil e să dăm vina pe oameni. Acesta e răspunsul facil și comod
Rafila:
  • Cifrele legate de decese pot fi corectate după un studiu de seroprelavență
  • Sunt mulți vârstnici care au decedat după infecția cu coronavirus și aveau 2-3 comorbidități, dar nu înseamnă că ar fi murit oricum dacă nu făceau această infecție
  • Trebuie să încercăm să fim echilibrați în opinii și să vedem că și persoane tinere, fără comorbidități, au făcut forme grave
Se fac autopsii pacienților cu COVID?

  • Nu se recomandă autopsii la pacienții decedați cu COVID.

Care este procentul celor rămași cu sechele dintre vindecați?

Rafila:
  • Sechelele cu care rămân unii pacienți nu sunt evidente uneori la momentul externării
  • Este un procent important de oameni care rămân cu sechele la nivelul aparatului respirator, dar și la alte țesturi și organe. S-a constatat că boala nu afectează exclusiv plămânii, și afectează multe alte țesuturi și organe
  • Există oameni care fac miocardită sau care au probleme la nivelul sistemului nervos.
  • Pierderea gustului și a mirosului este o chestiune minimală, dar se pare că ea poate să persiste câteva luni.
  • Sunt multe alte sechele care necesită inclusiv recuperare.
  • Sunt multe persoane care nu au reușit să se recupereze în urma acestui virus, chiar și persoane tinere
  • Dincolo de deces, noi nu ne referim și la consecințele bolii în ceea ce privește sechelele bolii
  • Procentul este cu siguranță apreciabil
Vitalie Călugăreanu, întrebare despre importanța testării

Rafila:
  • Testele trebuie făcute la toate persoanele simptomatice și la toate categoriile la risc- dializați, oncologici
  • (În Republica Moldova ) Raportând numărul de confirmați cu coronavirus la numărul de teste făcute, respectiv 37%, rezultă că transmitere comunitară este imensă. Aceasta ar trebui să ducă la testarea mai multor persoane. Nicăieri nu a existat asemenea procent mare

Mălina Olariu (Ziarul de Iași): Ar mai rezista românii la o nouă perioadă de izolare?
  • Nu știu cine ar trebui să reziste. Economia nu trebuie să reziste. Noi trebuie să învățăm să conviețuim cu acest virus, respectând niște măsur




Despre redacția virtuală #CovRoMd

Rețeaua informală #CovRoMd cuprinde 27 de publicații de nivel local, regional, național, reprezentate de PressHub: Express de Banat (Caraș-Severin, Timiș), Mesagerul de Sibiu (Sibiu), Monitorul de Cluj (Cluj), Alba24.ro(Alba, Cluj, Hunedoara, Maramureș, Sibiu, Timiș), Gazeta de Dimineață (Hunedoara), Argeșul Online (Argeș), Epoch Times Romania (național),Monitorul de Botoșani (Botoșani), Oradea Press (Bihor), eBihoreanul(Bihor), Átlátszó Erdély (Harghita, Covasna, Cluj, Bihor, Satu Mare, Mureș), Revista 22 (national level), Zi de Zi (Mureș), Jurnalul Văii Jiului (Hunedoara), Arad24.net (Arad), Banatul Azi (Timiș, Arad, Caraș-Severin), inRoman.ro (Neamț), Resita.ro(Caraș-Severin), Liber în Teleorman (Teleorman), Info Sud-Est(Tulcea, Constanța), Jurnalul de Argeș (Argeș), Crișana (Bihor), Transilvania Reporter (Bistrița-Năsăud, Cluj, Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj), Gazeta de Sud (Dolj, Vâlcea, Gorj, Mehedinți, Olt), Viața Liberă (Galați), Ziarul de Iași (Iași) și Vrancea24 (Vrancea).

La nivel european, rețeaua include partenerul EURACTIV.ro (parte a rețelei pan-europene EURACTIV, prezentă în 14 țări, cu sediul central la Bruxelles), la nivelul Republicii Moldova, report.md, și, la nivelul unei comunități de 5,6M de utilizatori în România și 1M în diaspora românească, HotNews.ro, prin platforma de dezbateri interactive, LIVE VIDEO #deladistanță.







Citeste doar ceea ce merita. Urmareste-ne si pe Facebook si Instagram.

















18067 vizualizari

  • 2 întrebări (Duminică, 28 iunie 2020, 10:47)

    Mazeta [utilizator]

    Bună ziua,

    1. De ce nu se face distincție între „morți de Covid-19” și „morți cu Covid-19”?

    2. Care este componența nominală a Grupului de Comunicare Strategică? de ce a fost ținută secretă?

    Mulțumesc
    • Îmi dau cu părerea (Duminică, 28 iunie 2020, 12:50)

      Traian2015 [utilizator] i-a raspuns lui Mazeta

      1. E mult mai simplu și clar să spui morți cu covid. Simplifică și uniformizează lucrurile. Este imposibil sa stabilești clar de ce a murit cineva. Dacă are încă 4 boli polemica merge la nesfârșit. Dacă cineva are boli grave nu poți să nu spui că virusul nu a umplut paharul. Este foarte urat ce a făcut Germania care a numărat numai decesele clare prin covid. Uite ce s a întâmplat cu românașii noștri din abator. Dacă lucrurile îți sunt neclare încă, anumite țări au raportat că în 2020 au murit de două ori mai multi oameni decât în 2019 în același interval. Cere asta de la INS. Haha
      2. Grupul ăla are un nume ciudat. Încercă să înțelegi de ce au adăugat termenul "strategică".
      • Germania a (Miercuri, 1 iulie 2020, 16:44)

        Costi888 [utilizator] i-a raspuns lui Traian2015

        Ales sa raporteze altfel plecand de la premiza ca, COVID19 este un virus din familia coronavirus care exista deja in viata noastra de mult timp. Multi oameni care mor, pot fi infectati cu diferiti coronavirusi doar ca nu sunt testati pt fiecare virus in parte. Daca eu am o raceala usoara, si fac infarct, se va spune ca am murit de raceala? Sincer, mie inca nu mi este clar cum se face stabilirea ca un pacient a murit de coronavirus? prin simplul fapt ca era pozitiv sau ca a dezvoltat o forma pulmonara si care a putut duce la complicatii la alte boli deja existente sau chiar decesul fara a avea alte comorbiditati.
        Vorba aia, da masina peste tine, ajungi la urgenta, esti testat covid pt ca asa cere protocolul, si apoi mori. Esti trecut la covid sau nu? E un exemplu dus la absurd, dar pana acum nu ni s a explicat - nicaieri in lume, de altfel - cum se face stabilirea ca decesul s a datorat covid.
    • 2.Nu se stie. (Duminică, 28 iunie 2020, 13:31)

      cosminas [utilizator] i-a raspuns lui Mazeta

      E strategica ! Functioneaza bine in Romania !
  • Suceava (Duminică, 28 iunie 2020, 12:35)

    marc.andre [utilizator]

    la Suceava cei testați de Covid-19 au fost raportați, „din eroare”, ca bolnavi de Covid-19; tot la Suceava, așa-zisul focar național de infecție, secția de terapie intensivă a spitalului era goală, iar în spital erau ținuți cu forța oameni cărora li se tărăgăna prezentarea rezultatului testării

    INTREBARE:
    Ce face Grupul de Comunicare Strategică plus ceilalti responsabili din Ministerul Sanatatii si Guvern pentru a REPARA aceste greseli in sensul refacerii cifrelor declarate atunci si a preintampina in viitorul imediat aparitia unor asemenea situatii RUSINOASE?

    INTREBARE:
    Competentii din Grupul de Comunicare Strategică vor cere scuze celor afectati atunci, cat si poporului Roman pentru aceasta impardonabila greseala care a condus la o adevarata isterie in mass-media ce s-a repercutat catre populatie sub forma unui stres psihologic imens?

    INTREBARE:
    Grupul de Comunicare Strategică a invatat din aceasta situatie ca este necesar sa verifice de 5 ori inainte sa publice cifrele?
  • întrebări din partea redacției EURACTIV.ro (Duminică, 28 iunie 2020, 12:44)

    EURACTIVro [utilizator]

    - Cum comentați "infodemia" în cazul tratamentelor medicale - ba că era bun remdesivir sau hidroclorochina, ba că un vaccin era aproape gata?

    - Credeți că oamenii politici ar trebui să susbcrie unui cod etic cu privire la dezinformare (precum cel inițiat de Comisia Europeană, la care au subscris marii giganți ai rețelelor sociale)? Ei sunt surse importante, iar jurnaliștii trebuie să-i citeze. Accesul la surse, mai ales credibile, e, oricum, extrem de limitat, în pandemie, iar jurnaliștii specializați să traducă limbajul științific medical sunt puțini.

    -Pe fondul crizei pandemice oamenii s-au confruntat atât cu stresul pericolului nevăzut, cât cu cel unei situații complet ieșite din comun. În ce măsură această presiune psihică neobișnuită i-a făcut mai captivi infodemiei, tratamentelor miraculoase și altor teorii conspiraționiste? Ce poate fi făcut, strategic, pentru a combate fenomenul?

    - În ce măsură asimptomaticii, și nu numai ei, care acuză "sechestrări", ar fi reacționat altfel, dacă ar fi avut suport psihologic? Știm că sistemul medical public asigură foarte puțin spre deloc în această privință și poate că numai de asta nu era timp. Dar, totuși, totul "se sparge" în capul doctorilor, al personalului medical din linia întâi. Ei avertizează că boala poate face ravagii brusc și când persoana nu prezintă simptome.

    - Sănătatea este un domeniul al emoționalului, iar Comisia Europeană acuză dezinformări din partea unor state, numind, cu subiect și predicat, Rusia și China (Serviciului de Acțiune Externă, site-ul EuvsDisinfo înregistrează 8.900 cazuri). În măsura în care pot invitații comenta pe acest subiect, cum afectează aceste provocări globale lumea medicală?

    - În ce măsură vi se pare Covid-19 o denumire justificată pentru pandemie? Prof Dr. Michael Link, Neurobiologie, Stanford Univ., sublinia, într-o prezentare, că acest virus e SARS-2 (denumirea medicală fiind SARS-Cov-2). De ce nu o referire concretă la SARS în denumirea pandemiei?

    Mulțumim mult
  • Mai multe intrebari (Duminică, 28 iunie 2020, 13:33)

    Vaka [utilizator]

    Buna ziua domnilor,

    Am multe intrebari si sper ca moderatoarea sa aleaga cateva dintre acestea. Am sa incerc sa le formulez cat mai clar si as aprecia raspunsuri cat mai concise.
    Va multumesc anticipat.


    Organizatia Mondiala a Sanatatii - a avut un numar mare de balbaieli transmitand mesaje contradictorii si ambigue ex: purtarea mastilor.
    1. Care este credibilitatea OMS in momentul de fata?
    2. Ar trebui restructurat OMS din temeliii dupa cum cere presedintele americam?
    3. Ce impact are numirea politica a membrilor OMS asupra competentelor medicale ale organizatiei?

    In Europa, fiecare tara a luat masuri diferite, cu rezultate diferite. Numitorul comun a fost consistenta si claritatea comunicarilor catre populatie. In Romania acest lucru a suferit puternic.
    4. Cum comentati pierdera increderii populatiei in autoritati?
    5. Ar fi trebuit Romania sa adopte un model mai putin politienesc (ex. german) dat fiin numarul mic de infectii?
    6. Cum comentati modelul sudez?


    Se vorbeste mult de infectatii asimptomatici. In Romania sunt bagati fortat in spital, si amenintati cu repercursiuni penale daca refuza internarea.
    7. De ce in alte tari din Europa cei cu simptome usoare sau fara au fost carantinati la domiciliu si in Romania au fost internati fortat? Care este valoarea acestei masuri?
    8. Credeti ca aceasta internare fortata in conjunctie cu situatia dezastroasa a spitalelor romanesti poate avea efectul advers - adica cresterea cazurilor de infectare?

    Se tot vorbeste despre vindecati care au ramas grav sau iremediabil afectati si care au nevoie de recuperare.
    9. Care este procentul celor vindecati care au ramas cu sechele? Cati dintre acestia nu aveau nici un fel de comorbiditati?
    10. Ce procent dintre cei vindecati nu au ramas cu sechele?
  • Si o ultima intrebare (Duminică, 28 iunie 2020, 13:35)

    Vaka [utilizator]

    Pentru ca nu mi-a ajuns spatial in primul comentariu, am sa o postez separate.


    Ultima mea intrebare este legata de impactul dvs din punct de vedere stiintific pe subiectul Sars-COV2. Deocamdata, conform Scopus, domnul Rafila este co-autor al unui articol dintr-un jurnal cu vizibilitate foarte redusa. Avand in vedere implicarea dvs in acest subiect si calitatea de reprezentat OMS al Romaniei, as vrea sa intreb daca aveti in lucru ceva care sa confere vizibilitate internationala Romaniei pe aceasta tema.


    Va multumesc.
  • în sfîrșit Rafila (Duminică, 28 iunie 2020, 14:20)

    di livio [utilizator]

    omu chiar îi specialist și chiar știe să comunice, l-am urmărit de mai multe ori...întrebare...de ce măsurile de restricție/relaxare se iau la fel în toate județele?...Caraș Severin n-a mai avut cazuri noi de o lună, oamenii ăia au respectat regulile...sînt mai multe județe care au avut sub zece cazuri în trei-patru săptămîni...poate ar trebui făcute analize pe fiecare județ în parte, nu știu, zic și io
  • Cateva intrebari esentiale (Duminică, 28 iunie 2020, 15:20)

    justin puscasu [utilizator]

    1. Pana la urma, cum se transmite virusul asta? Cat la suta din infectii sunt transmise prin suprafete, maini murdare, alimente si cate sunt transmise pe cale respiratorie, directa? Reamintesc ca a fost o perioada destul de lunga in care OMS parea convins ca virusul nu se transmite de la om la om.
    2. Pana la urma, "asimptomaticii" sunt contagiosi? Cam ce procent din totalul imbolnavirilor au fost transmise de asimptomatici? Exista vreun studiu serios in acest sens?
    3. Cam ce procent din totalul infectiilor inregistrate in Romania au fost contractate in spitale/camine de batrani sau alte "asezaminte medicale", sau au legatura directa cu acestea?
    4. Avand in vedere ca singurele substante care au dovedit prin teste clinice o oarecare eficienta in tratarea Covid-19 sunt Remdesivir si Dexametazona, ne puteti spune in ce masura sunt acestea disponibile in Romania (Remdesivir este si extrem de scump)? Iar daca aceste substante nu sunt disponibile, cum au fost tratati bolnavii internati?
    5. Asimptomaticii internati cu forta au primit si "tratament" pe durata internarii?
    6. Cum apreciati strategia de inspaimantare a populatiei pentru a o determina sa respecte lockdown-ul? Mie mi se pare ca a avut un efect contrar de tip "Petrica si lupul".
    • Si inca o intrebare.. (Duminică, 28 iunie 2020, 15:34)

      justin puscasu [utilizator] i-a raspuns lui justin puscasu

      Care este rata de rezultate fals pozitive la testele folosite pentru depistarea infectiilor cu SARS-COV2? Avand in vedere ca se fac in mod curent peste zece mii de teste zilnic, chiar si o rata de 1% de "alarme false" este semnificativa.
  • Transmitere. (Duminică, 28 iunie 2020, 15:38)

    Marionette [utilizator]

    Daca vorbesc deasupra unei paini fără masca voi produce picături grele și aerosoli. Picaturile grele vor ateriza pe pâine și vor fi până la 2 zile capabile să producă infecție. Putem sa ne îmbolnăvim și astfel, nu întreb dacă s-au raportat astfel de cazuri ci daca este posibil așa ceva?
  • Despre asimptomatici (Duminică, 28 iunie 2020, 15:52)

    Alui [utilizator]

    Ce parere aveti despre internarea asimptomaticilor, si chiar a celor cu simptome usoare, in conditiile in care:
    1. Doar o mica parte din ei sunt detectati (cei care merg la medic cu alte probleme), marea lor majoritate fiind nedetectati.
    2. Cei internati in spital pot lua de acolo boli grave care ii pot afecta pe viata, sau in combinatie cu bolile pe care le au deja, le pot scurta viata.
    3. Ai putea avea la un spital internati doar asimptomatici (poate o singura persoana) care i-ar putea infecta pe medici si pe bolnavi. Unde ar fi riscul mai mare ca un asimptomatic sa-i infecteze pe altii? Acasa in izolarea sau la spital?
    4. De ce sa cheltuesti resursele spitalicesti pe asimptomatici, cand pot sta in auto-izolare acasa, asa cum stau si cei care vin in Romania din tarile din “zona galbena”? Sper sa nu justificati asta cu “in Romania oamenii nu pastreaza regulile”. Nu e OK sa condamnati oamenii inainte de a face ceva rau! Sa terminam cu prejudecatile astea de doi bani. Eu unul ma simt insultat cand sunt considerat raufacator din principiu!
    5. Hai sa zicem ca se testeaza toata populatia Romaniei si ai 200.000 de asimptomatici. Ce faci, unde ii internezi pe toti?
    6. Stiind ca odata detectat ca asimptomatic, esti internat fortat in spital, cine credeti ca mai merge la doctor pentru ameteli, hipertensiune, diaree, dureri, rani sangerande, etc, care pot fi oblojite acasa? Asa, nu mai merge lumea la medic si risca sa moara acasa din cauza fricii de a nu fi internat.
  • Ajutor in combaterea fake news-ului (Duminică, 28 iunie 2020, 18:15)

    VoicuRogojan [utilizator]

    Buna ziua domnilor Alexandru Rafila si Vlad Mixich.

    Am nevoie sa ma ajutati sa combat niste stiri false care sunt notorii in grupul meu de prieteni si care ii determina sa nu respecte nici un fel de masura. Precizez ca am si eu niste probleme de sanatate ce ar putea fi considerate comborbiditati si locuiesc cu parintii mei care sunt in caegoriile de risc (pensionari, cu HTA, probleme neurologice, etc.).

    Intrebarea nr.1:

    Multi imi vorbesc de testari fals pozitive, cum ca aceste teste RT-PCR ar avea in jur de 4% rezultate fals pozitive, ceea ce inseamna ca la 10.000 de teste poti sa ai 400 de cazuri false de COVID / zi ceea ce, matematic, ar face ca pandemia sa nu existe. As dori sa stiu cum pot combate asta, deoarece nu am gasit informatii despre cat e rata de fals pozitiv la aceste teste, stiu doar de rata de fals negativ.

    Care este rata de teste fals pozitive? Si de cate teste pozitive e nevoie ca o persoana sa fie internata? Stiu ca pentru externare e nevoie de 2 teste negative consecutive.

    Care sunt metodele prin care se combate riscul ca un pacient sa fie internat intr-un spital desi e fals pozitiv?

    Intrebarea nr.2:

    Legat tot de problema fals pozitivilor, mi se spune ca oamenii dupa prima testare (care poate fi si fals pozitiva) oamenii sunt considerati asimptomatici si direct internati laolalta cu cei infectati in sptiale si, in consecinta, putem vorbi de oameni sanatosi ce nu au covid si ce, prin internarea obligatorie, se infecteaza de la altii de COVID si unii (daca sunt cardiaci de ex) si mor datorita contractarii covid in spital, desi ei au avut doar un test fals pozitiv. Practic, mi se spune ca Guvernul Romaniei omoara oameni, internandu-i fortat in spitale dupa teste fals pozitive.

    Ce se intampla cu asimptomaticii internati in spitale? Sunt internati in acelasi loc cu simptomaticii sau in spatii separate?

    Cum e protejat de infectie un asimptomatic care, poate e internat in baza unui test fals pozitiv de ceilalti care chiar sunt infectati
  • o intrebare (Luni, 29 iunie 2020, 0:10)

    martel55 [utilizator]

    de ce nu se comunica numarul celor testati si suntem dezinformati cu numarul de teste?e irelevant numarul de teste, un pacient deja pozitiv poate sa fie retestat de 5-6 pana la negativare, dar asta nu face decat sa produca confuzie cu privire la procentul testelor pozitive rdin total, care trebuie calculat doar ca teste pozitive raportate la numarul de persoane testate ca SUSPECTI
  • concentratia (Luni, 29 iunie 2020, 5:24)

    Ghisa Romulus [anonim]

    Se stie exact care trebuie sa fie concentratia de clor din apa bazinelor de inot astfel incat aceasta sa omoare virusul ? Nu am gasit nicaieri aceasta informatie , cea ce ma face rezervat in a ma duce la strand. Apa termala omoara virusul ? Te poti infecta ? Cate grade trebuie sa aiba apa termala astfel incat sa omoare virusul ?La toate aceste intrebari administratorii
    de stranduri cu care am vorbit nu stiau raspunsul .
  • PROFILAXIE (Luni, 29 iunie 2020, 8:39)

    marc.andre [utilizator]

    Buna ziua,

    Aveti in vedere o campanie intensa de constientizare a profilaxiei in toate formele sale, ca masura preventiva impotriva imbolnavirii de Covid-19? Vaccinarea este singura masura profilactica pe care o aveti in vedere? Va multumesc.
  • "perioada de viata" a virusului (fenomen biologic) (Luni, 29 iunie 2020, 10:52)

    VoicuRogojan [utilizator]

    Buna ziua,

    Mai am 2 intrebari:

    1. De ce unii epidemiologi, virusologi sau medici, precum doamna Doina Azoicăi, Molnar Geza sau Didier Raoult ca "Un al doilea val nu reprezintă o certitudine". Se vorbeste de o "perioada de viata" a virusului, de o curba a lui Gauss, de un fenomen biologic de scădere a agresivității virulenței, a capacității de diseminare a virusului. Este vorba cumva de o mutatie ce il poate face mai putin agresiv? Eu stiu ca un virus inceteaza sa circule doar cand nu mai are gazde, adica se obtine o imunitate in masa, NU ca ar disparea de la sine cu timpul.

    2. Avand in vedere ca in toamna se vor redeschide gradinitele si scolile primare, cat de sigur este ca ele sa se deschida si in ce conditii, avand in vedere ca acesti copii mici racesc foarte des si nu pot purat tot timpul masca?
  • intrebari (Luni, 29 iunie 2020, 11:40)

    Mirabela [anonim]

    1. De ce se raporteaza numar de decese datorate Covid-19 din moment ce nu este facuta autopsie care sa confirme cauza decesului?
    2. Se poate confirma medical faptul ca un pacient cu cancer stadiul IV ar mai fi trait daca nu era infectat cu Covid-19?
    3. De ce un pacient asimptomatic ajunge sa stea pana la 55 de zile internat in spital?
    4. De ce OMS afirma ca virusul nu este atat de important, insa formarea unui Guvern Mondial este foarte importanta?
  • Întrebări (Luni, 29 iunie 2020, 11:56)

    Un cititor [utilizator]

    Bună ziua,

    Auzim deseori politicienii sau funcționarii de stat făcând referire la sfaturile „ specialiștilor” sau a „experților”.
    Se știe însă că OMS nu este o organizație profesională, ci una politică. Reprezentanții săi din țările afiliate sunt numiți pe criterii politice sau comerciale și nu pe criterii profesionale.
    De asemenea, apar peste noapte ONG-uri pline cu „specialiști” sau „experți” care nu au absolut nicio experiență sau realizare profesională remarcabilă.
    Întrebarea mea este următoarea: cunoașteți vreun specialist consacrat (nu fabricat de mass-media) care s-a adresat direct populației în legatură cu Covid-19, în această perioadă?
  • zonele cu risc (Luni, 29 iunie 2020, 12:16)

    DAMEAN DANUT IOAN [anonim]

    Buna ziua

    luam starea de fapt inapoi nu ne mai intoarcem.

    ce facem cei care chiar respectam conditiile de distantiere si de protectie?

    nu stim daca ne aflam in zone de focare sau nu.
    cred ca este dreptul nostru sa stim sa ne ferim in plus de masurile minim necesare.

    nu exista nici un sprijin si verbal din partea autoritatiolor fata de cei care au minimul de bun simt fata de ei si mai ales fata de cei din jur. devenim dezamagiti si chiar ne gandim sa plecam din tara.

    va multumesc
  • Intrebare (Luni, 29 iunie 2020, 12:35)

    Silviu [anonim]

    Pentru a fi credibile,de ce autoritatile nu precizeaza zilnic si structura cazurilor noi:cati infectati in entitatea X
    (ex.centru ingrijire batrani),in entitatea Y s.a.m.d.?Raportarea/judete/localitati nu spune nimic
  • Nr. de teste (Luni, 29 iunie 2020, 12:38)

    Lu48 [utilizator]

    Ȋn majoritatea ţărilor din Europa numărul de noi infectaţi se raportează la numărul de persoane testate, nu la numărul total de teste efectuate. De asemenea se comunică zilnic numărul de teste primare şi numărul de teste secundare (repetate). De ce nu se procedează la fel şi ȋn România ?
  • Internare fortata (Luni, 29 iunie 2020, 12:45)

    Luk [utilizator]

    De ce se continua internarea fortata a persoanelor asimptomatice sau cu forme usoare si care e diferenta dintre noi si restul tarilor UE din aceasta perspectiva?
  • Multumesc pentru raspuns. (Luni, 29 iunie 2020, 14:57)

    Luk [utilizator]

    Daca aflu ca cineva nu si-a dat acordul pentru internare si a fost, totusi, internat, o sa citez raspunsurile dl. Ministru si o sa scriu peste tot.


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI

Întâlniri on-line | #deladistanță

Top 10 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.

Aici puteti modifica setarile de Cookie

hosted by
powered by
developed by