Un "buget mai modern şi mai flexibil", în valoare de 1,135 trilioane de euro este prezentat astăzi de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker în Parlamentul European şi în Comisie, cu accent pe politica digitală, pe problema refugiaţilor şi pe apărarea comună, pe lângă domeniile tradiţionale de coeziune şi apărare, potrivit Rador.
Acelaşi buget, o Uniune mai mică
Bugetul noului Cadru Bugetar Multianual (2021-2027) este unul special pentru că va fi primul care va fi gestionat de o Uniune Europeană mai mică din cauza ieşirii Marii Britanii.
Asta înseamnă că Uniunea trebuie să facă aceeaşi treabă cu fonduri mai puţine din partea statelor membre. Prin urmare, noul buget diferă de cele anterioare prin faptul că va încerca să genereze fonduri importante din impozitarea companiilor pentru a acoperi golul provocat de Brexit, fără o împovărare suplimentară a statelor membre. Vorbind în Parlamentul European, preşedintele Comisiei, Jean-Claude Juncker, l-a caracterizat drept un "buget ambiţios şi corect", subliniind că statele-membre nu vor fi chemate să plătească mai mult de 1,11% din PIB-ul lor pentru a acoperi acest buget.
"Pierderile" provocate de Brexit sunt calculate la 15 miliarde pe an şi vor trebui găsite modalitaţi pentru acoperirea acestui gol. În viziunea preşedintelui Juncker, noul buget pune accent pe agenda digitală a UE, pe apărare-protejarea graniţelor şi pe inovaţie, tăind însă din sectoare precum agricultura şi coeziunea. Potrivit comisarului european, Günther Oettinger, fondurile de coeziune vor scădea cu 7% în raport cu bugetul anterior, iar fondurile pentru agricultură cu 5%, în timp ce ajutoarele directe cu 4%.
Aceste scăderi sunt destul de mici, în viziunea comisarului pentru buget Pe de altă parte, noul buget intenţionează să majoreze cheltuielile în domeniul colaborării intereuropene, cum ar fi programul Erasmus+ sau liniile feroviare Interrail. În paralel, cheltuielile pentru economia digitală cu accent pe creşterea inovaţiei în Europa vor creşte cu 60%, cu scop imediat competitivitatea faţă de uriaşi jucători globali, precum Silicon Valley sau China.
Securitatea şi apărarea - o problemă majoră
"Avem provocări mari în Europa", a declarat Oettinger, referindu-se la fluxurile de refugiaţi care cresc din nou şi precizând că în buget există un capitol separat legat de problema graniţelor Europei cu titlul "Vecinătatea şi Europa". "Trebuie să protejăm graniţele externe, să le controlăm într-un mod mai eficient şi să susţinem statele din prima linie" a subliniat comisarul european pentru buget, completând că Executivul de la Bruxelles doreşte să intensifice controalele la graniţele europene, sporind personalul FRONTEX de la 1200 la 10000 de persoane.
În acelaşi cadru, Comisia Europeană caută să amplifice şi colaborarea dintre statele-membre în domeniul apărării, în special prin Colaborarea Permanentă Structurată (PESCO) care reprezintă o parte a Politicii Comune de Securitate şi Apărare a Uniunii Europene (PSAC), în cadrul căreia 25 din cele 28 de forţe armate naţionale urmăresc o colaborare sporită şi o integrare structurată.
Resurse proprii din impozite
"Comisia Europeană intenţionează de asemenea să-şi sporească resursele prin impozitarea companiilor care activează în Europa într-o încercare de a acoperi golul generat de retragerea Regatului Unit fără a majora prea mult plăţile din partea statelor membre care în mod tradiţional finanţează mai mult bugetul (Germania, Olanda, etc.).
Comisarul Oettinger a precizat că obiectivul este ca 10% din veniturile bugetului (24 de miliarde) să provină din impozite, cum ar fi de exemplu, impozitarea companiilor pentru utilizarea de materiale plastice nereciclabile care dăunează mediului. Prin acest impozit, statele membre vor avea opţiunea fie de a interzice materialele nereciclabile, fie să finanţeze bugetul UE. Obiectivul Comisiei este acoperirea în proporţie de 50% a golului lăsat de Marea Britanie şi cu 100% a sarcinilor de protejare a graniţelor Europei.
Reacţii importante din partea statelor membre estice
Statele membre est-europene nu văd deloc cu ochi buni noul buget deoarece fondurile de coeziune vor avea noi criterii de finanţare a diverselor regiuni ale UE. În trecut, fondurile de coeziune calculau ajutoarele oferite regiunilor mai sărace pe baza valorilor aflate sub media europeană, într-o încercare de a echilibra repartizarea bogăţiei în Europa.
Prin urmare, calculele se realizau pe baza PIB-ului pe cap de locuitor al fiecărei regiuni. Prin noul cadru însă vor fi luaţi în considerare şi indicatori precum şomajul în rândul tinerilor, dar şi povara imigraţiei, adică susţinerea populaţiilor de imigranţi şi refugiaţi. Statele est-europene au refuzat de mai multe ori să contribuie la efortul de relocare a imigranţilor şi refugiaţilor din ţările aflate în prima linie, precum Grecia şi Italia şi, prin urmare, se tem de o scădere sensibilă a fondurilor de ajutorare pe care le primesc, care vor fi repartizate către regiuni din state cu o mai mare concentrare de imigranţi şi refugiaţi, cum ar fi Germania şi Suedia.
Este elocventă declaraţia unui europarlamentar din Ungaria care a spus că "în Ungaria avem adevărul de partea noastră, nu dorim migraţie, suntem un model şi un exemplu, iar la alegerile europarlamentare, noi vom stabili componenţa Parlamentului European".
