In februarie 2001 a produs o vie emotie si nedumerire in toata Europa si dincolo de Ocean faptul ca un partid comunist a reusit sa revina la putere, dupa ce fusese izgonit in opozitie, ba, o anumita perioada, chiar in ilegalitate.
S-a spus atunci ca victoria a fost urmarea agitarii unor sloganuri extrem de populiste, inghitite pe nemestecate de un electorat extrem de saracit, in care cei mai multi "traiesc" dintr-un salariu de circa 30 de dolari.
A fost de mirare cum de s-a putut cocota la putere un partid care, avand in componenta sa o majoritate rusofona, a clamat idei antinationale, precum, de exemplu, statuarea limbii ruse ca limba oficiala.
Cum promisiunile populiste n-au avut sorti de izbanda, comunistii fostului general sovietic de militie au incercat sa-si atraga simpatia Kremlinului prin initierea unor masuri de ordin formal - amintita oficializare a limbii lui Putin, alaturi de limba romana (poreclita "moldoveneasca" de savanti crescuti in spiritul stalinismului); posibila aderare la Uniunea Rusia-Belarus; atacuri vehemente
la adresa expansionismului Romaniei, in prezent "singura putere imperialista din Europa", care "subjuga o parte din Moldova si Ardealul", asa dupa cum a gandit si a spus Vladimir Voronin; solutionarea diferendului transnistrean, prin acceptarea inclusiv a modelului federal.
Rand pe rand, toate aceste teze pomenite in trecuta campanie electorala s-au naruit in fata politicii Rusiei, care nu a fost dispusa sa accepte reducerea tarifelor la resursele energetice, atat de necesare saracei Moldove.
Ca sa supravietuiasca, liderul comunist de la Chisinau si-a intors fata spre Occident. I-a facut o vizita la Washington lui George W. Bush, a intins punti si spre Bruxelles, nazuind intr-o iluzorie integrare europeana.
In acelasi timp, a tras cu ochiul mai departe spre Est, de-acolo de unde il privea parinteste Vladimir Putin.
Jocul dublu parea sa-i nemultumeasca nu numai pe partenerii rusi si pe cei occidentali, dar si propriul electorat. Numai ca sondajele de opinie realizate pe parcursul celor patru ani de guvernare nu tradau deloc o prabusire in audienta. Chiar daca autoritatile au condus dictatorial o populatie saracita, neinformata si... pacalita.
Minciuna din urma
Ultima pacaleala a proaspatului castigator al alegerilor parlamentare a fost pronuntata duminica, in chiar ziua scrutinului. Autor: Vladimir Voronin. Seful Partidului Comunistilor a acordat un interviu pentru postul de radio Romania Actualitati si pentru BBC.
Intre altele, seful statului moldovean a adus in discutie faptul ca doctrina partidului sau ar fi una social-democrata si ca, imediat dupa alegeri, chiar va pune problema schimbarii denumirii formatiunii.
Desigur, Voronin nu face altceva decat sa procedeze dupa modelul deja experimentat si de alti comunisti in Europa Centrala si de Est, inclusiv in Romania, care au asternut albastrul social-democrat peste rosul pe care l-au slujit decenii intregi.
Atat doar ca poate Vladimir Voronin, care a mai vazut si alta lume decat cea din jurul Kremlinului, sa creada ca va reusi pacaleala de a aduce in Internationala Socialista bolsevici autentici, gen Eugenia Ostapciuc sau Vadim Misin, care apar si acum pe lista viitorilor deputati. Si care nu vor accepta in ruptul capului sa uite de Lenin.
Rosul... portocaliu
Vladimir Voronin a mai facut o miscare abila, menita sa dezamorseze posibila crestere in popularitate a opozitiei politice din republica.
Intrucat formatiunile democratice, care isi revendica idealuri nationale, Partidul Popular Crestin Democrat si Blocul Moldova Democrata, au sustinut miscarile revolutionare din Ucraina si Georgia, comunistul Voronin nu a ezitat sa-i intalneasca pe Viktor Iuscenko si pe Mihail Saakasvili, punand la cale revigorarea aliantei GUM (Georgia, Ucraina, Moldova; fosta GUUAM, din care lipsesc
Uzbekistanul si Azerbaidjanul).
Ba, impreuna cu cei doi lideri reformatori, Voronin a consimtit sa invite, la proxima reuniune a aliantei, si Romania lui Traian Basescu, pe care - iar intamplator? - l-a invitat la Chisinau inaintea alegerilor si i-a mobilat crama de la Cotroceni cu alese vinuri moldovenesti.
Ce a fost si ce va urma?
Cele doua formatiuni de opozitie care au reusit sa acceada in Parlament s-au postat, aproape deliberat, in pozitii de outsideri. Mai ales, prin practica mai veche de a se ataca reciproc in campania electorala, uitand ca principalul lor adversar politic era Partidul Comunistilor.
Cu cele 35 de mandate (BMD) plus 11 mandate (PPCD), cei doi actori politici nu vor putea bloca PCRM de a forma un guvern monocolor, cu care sa domine alti patru ani scena politica moldoveneasca.
Totusi, o sansa mai ramane. Este vorba despre alegerea presedintelui republicii, in termen de 45 de zile. Potrivit Constitutiei Republicii Moldova, pentru alegerea, in Parlament, a sefului statului ar fi nevoie de 3/5 din voturile deputatilor, ceea ce inseamna 61 de voturi. Iar comunistilor le lipsesc sase deputati pentru a-si rezolva ultima sarcina electorala.
Daca formatiunile din opozitie lasa deoparte tensiunile din campania electorala, si nu numai, si rastoarna votul de trei ori consecutiv, alegerile parlamentare se vor repeta.
Dar nu cumva comunistii vor reusi sa momeasca cu felurite functii, avantaje economice sau altele asemenea pe cativa... cameleoni?
Alegerile...dinaintea alegerilor
Daca pe timpul desfasurarii propriu-zise a scrutinului de duminica nu s-au inregistrat incalcari majore ale legalitatii, majoritatea observatorilor politici din Republica Moldova sunt unanimi in a considera ca fraudarea s-a produs pe timpul campaniei electorale.
Se stie ca Teleradio Moldova, o institutie care doar formal a devenit publica, a ramas in continuare o citadela a propagandei guvernantilor comunisti.
Autoritatile au fost favorizate de o hotarare a Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CNA-ul din Republica Moldova), care a restrictionat aparitiile la radioul si televiziunea nationale (singurele care sunt receptionate pe intregul teritoriu al republicii) ale concurentilor electorali. Singurele exceptii s-au facut pentru politicienii care participau la "evenimente de interes national".
Cum este lesne de inteles, singurii care intruneau aceasta conditie erau comunistii!
Abia in ultima saptamana dinaintea alegerilor televiziunea nationala a organizat dezbateri, cu participarea candidatilor. Fiind 23 de concurenti electorali, acestia au fost grupati in cate o zi din saptamana.
Desigur, nu intamplator, Partidul Comunistilor a fost programat joi, impreuna cu actori electorali nesemnificativi, iar principalii sai adveresari politici - Partidul Popular Crestin Democrat si Blocul Moldova Democrata - au fost plasati impreuna, a doua zi, vineri, pentru a se acuza reciproc in direct.
De altfel, intr-o declaratie, presedintia in exercitiu a Uniunii Europene si-a exprimat regretul in legatura cu lipsa de transparenta in cadrul campaniei electorale.
Presedintia luxemburgheza a UE a evidentiat intimidarile si abuzurile puterii, prin intermediul politiei si administratiilor locale, impotriva partidelor politice de opozitie.
Rezultatele finale
Intr-un tempo formidabil, Comisia Electorala Centrala de la Chisinau a reusit sa incheie prelucrarea tuturor voturilor exprimate. Asa cum era previzibil, din cei 23 de concurenti electorali doar trei formatiuni au reusit sa depaseasca pragul de intrare in Parlament (6 la suta pentru partide, 12 la suta pentru blocuri compuse din trei partide).
Pe locul intai s-a clasat Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM, de guvernamant in prezent), cu 46,1 la suta din voturi, 55 de mandate; pe al doilea loc - Blocul electoral Moldova Democrata (BMD) - 29,41 la suta din voturi, 35 de mandate; locul al treilea - Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD), cu 9,7 la suta din voturi, 11 mandate.
Numarul mandatelor de deputati s-a calculat dupa redistribuirea proportionala a voturilor exprimate pentru ceilalti concurenti electorali care nu au trecut pragul de acces in Parlament.
De asemenea, Comisia Electorala Centrala a comunicat ca, in momentul inchiderii sectiilor de votare, prezenta la vot a fost de 63,71 la suta dintre votanti, astfel incat alegerile au fost considerate valide.
Pentru comparatie, la anterioarele alegeri parlamentare, cele din 25 februarie 2001, formatiunile care au intrat in Parlament au intrunit urmatoarele procentaje: PCRM - 50,7 la suta, Alianta Braghis (in jurul careia s-a structurat actualul Bloc Moldova Democrata) - 13,36 la suta, PPCD - 8,24%.
