Dan Mircea Popescu, ministrul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei a anuntat ieri ca aproape un sfert din prevederile Codului Muncii ar putea fi modificate conform celor convenite cu partenerii sociali, insa numai dupa consultarea grupurilor parlamentare.
Ministrul a spus ca vor fi supuse modificarii 72 de articole (din cele 300 ale Codului Muncii) precizand doar ca nu vor aparea modificari substantiale privind timpul de lucru, in sensul reducerii programului saptamanal la mai putin de 40 de ore. "Aveti impresia ca in Romania se munceste prea mult?!", a comentat ministrul. "Codul Muncii este un act normativ asumat prin raspunderea Guvernului.
El nu a trecut prin Parlament ori, normal este ca si grupurile parlamentare, ale partidului de guvernamant, dar mai ales cele ale opozitiei sa isi spuna punctul de vedere", a adaugat Dan Mircea Popescu.
Practic este aprope imposibil, insa, ca in timpul ramas pana la alegeri, Parlamentul sa adopte o modificare la o lege de asemenea anvergura. In plus, Codul Muncii a fost promulgat dupa procedura raspunderii guvernamentale si Opozitia nu a avut ocazia sa dezbata legea. PNL si-a exprimat deja dorinta de a amenda Codul cu prilejul modificarii acestuia.
Declaratia noului ministru al Muncii pare mai mult o manevra politicianista care sa impace protestele investitorilor, mai ales ale celor straini, dar sa nu alarmeze nici sindicatele care s-au declarat multumite de legea in actuala forma.
Sindicatele cred ca Popescu se grabeste
"Codul Muncii este bun asa cum este, insa o serie de legi ar trebui adoptate pentru a-l completa: Legea Contractelor Colective de Munca, Legea Conflictelor de Munca, Legea Fondului de Garantare etc. Codul Muncii a fost rodul consensului cu partenerii sociali, iar asumarea raspunderii Guvernului s-a facut in fata Parlamentului.
Faptul ca nici un partid politic nu a depus o motiune este dovada clara ca documentul este unul bun. Ministrul Muncii, in entuziasmul sau de a iesi in fata, se grabeste putin", ne-a declarat Ovidiu Jurca, vicepresedinte al Blocului National Sindical.
In cursul anului trecut, organizatiile patronale, dar si investitorii straini au solicitat Guvernului, in mai multe randuri, modificarea unora dintre prevederile Codului Muncii, pentru a asigura un mediu de afaceri performant si competitiv.
Investitorii straini au contestat unele articole considerandu-le restrictive si birocratice, iar patronii autohtoni sunt de parere ca multe din prevederile noului Cod al Muncii au efecte negative asupra mediului economic, ingreunand relatiile dintre firme si angajati.
Sase probleme majore
Principalele nemultumiri ale patronilor vizeaza procedurile privind concedierea colectiva, obligativitatea prezentarii de catre firme a situatiei financiare catre angajati, precum si limitarea timpului de lucru suplimentar la opt ore pe saptamana.
Consiliul Investitorilor Straini (CIS) identifica, in luna iulie 2003, sase probleme majore legate de actul normativ in discutie: fondul de garantare a salariilor, timpul de lucru limitat la 48 de ore pe saptamana, procedurile de angajare si concediere a salariatilor, clauza de non-concurenta pentru angajati, rolul sindicatelor in legatura cu stabilirea normelor de munca si cerintele privind
formarea profesionala.
"Codul nemuncii"
La fel, Alianta pentru Dezvoltare Economica a Romaniei (ADER), creata din peste 130 de organizatii neguvernamentale din domeniul economic, respectiv patronate, asociatii profesionale si camere de comert, critica documentul, prin vocea reprezentantului Asociatiei Investitorilor Straini in Romania (AISR), Anton Dobre.
"Ar trebui sa se numeasca Codul nemuncii sau Lege privind protectia sociala a salariatilor prin finantare de catre angajator", spunea, la mijlocul anului trecut, Anton Dobre. Argumentul principal pentru sustinerea afirmatiei era dat de faptul ca, dintr-un total de 298 de articole, continand circa 3.
600 de randuri, despre munca propriu-zisa se face referire numai intr-un singur rand (obligatia de a realiza norma de munca), restul textului referindu-se in fapt la protectia sociala a salariatilor.
"Asa cum este el conceput si implementat in economia reala romaneasca, noul Cod al Muncii induce, in mod subtil, in subconstientul marii mase a salariatilor doua idei nocive pentru orice economie de piata: salariatul este privit ca "victima" a patronului, iar patronul este asociat "exploatatorului fara scrupule".
Desi Codul Muncii situeaza, declarativ, cei doi parteneri sociali in pozitii de egalitate, obligand ca raporturile de munca sa se desfasoare numai pe baza de contracte scrise, negociate in conditii economice reciproc avantajoase, in realitate, chiar prin propriile prevederi incluse in text, transforma acest contract intr-unul in care o parte are numai avantaje, iar cealalta parte este singura
participanta la pierderi", aprecia reprezentantul AISR.
"O lovitura sub centura data intregului patronat"
"Noul Cod al Muncii transforma angajatorii in subordonati ai angajatilor si consfinteste nemunca, lipsa de profesionalism si indisciplina la locul de munca, declara, la randul sau, Marian Petru Milut, presedintele Uniunii Nationale a Patronatului Roman (UNPR).
Acesta aprecia, la mai putin de o luna de la intrarea in vigoare a Codului Muncii ca "este o lovitura sub centura data intregului patronat roman, unele prevederi ale Codului Muncii limitand libera concurenta pe piata muncii, ceea ce genereaza reducerea numarului locurilor de munca si scaderea interesului investitorilor straini pentru Romania".
Patronii au sustinut ca "noul act normativ aprobat prin asumarea raspunderii guvernamentale este un document pur sindical, ale carui prevederi nu pot fi aplicate".
