Liberalizarea pietei confectiilor si pierderea unor contracte de lohn ar putea duce la inchiderea multor fabrici.
Deschiderea pietei confectiilor, o data cu aderarea la Uniunea Europeana, si transferarea contractelor de lohn catre tari cu costuri mai mici ale fortei de munca ar putea duce la inchiderea unei parti importante a firmelor de confectii din Romania.
"Peste 84% din firmele care activeaza in industria confectiilor lucreaza in lohn", spune Maria Grapini, presedinta Federatiei Patronatelor din Industria Usoara (FEPAIUS). "Mai grav este ca majoritatea acestor firme sunt microintreprinderi, cu cativa salariati, care depind de multe ori de un singur client.
Aceasta categorie de companii se afla in pericolul de a disparea dupa deschiderea pietei", explica presedinta FEPAIUS. In plus, tendinta pietei este aceea a delocalizarii contractelor de lohn si de transferare a lor catre alte tari, unde costurile cu forta de munca sunt mai mici.
Incepand din 1999, Romania este cel mai mare exportator de produse realizate in lohn, dat fiind nivelul ridicat de calificare al lucratorilor si costul scazut al orei de munca in industria confectiilor.
Dar este posibil ca, in foarte scurt timp, tara noastra sa fie nevoita sa cedeze aceasta pozitie in favoarea altor tari, unde ora de lucru este platita mai ieftin: Ucraina, Uzbekistan, Albania, Macedonia, China si India.
Astfel, potrivit datelor statistice, costul mediu al orei de munca in industria confectiilor este de trei euro pe ora in Polonia, de doi euro pe ora in Turcia, dar de 0,47 euro pe ora in China sau 0,43 euro pe ora in India. Lucratorii din Albania si Macedonia sunt si mai prost platiti - doar 0,3-0,5 euro pe ora.
Angajatii din Romania primesc 1,1 euro pe ora, in vreme ce media europeana este de 18 euro pe ora. Piata este impartita, multi dintre cei implicati in industria confectiilor sesizand pericolul falimentarii firmelor care au contracte de lohn.
Exista insa si voci, din partea exportatorilor de aceasta data, care sustin ca ponderea transferurilor de contracte este inca mica si ca Romania este in continuare un teren propice dezvoltarii contractelor in lohn.
"Este adevarat ca sunt multe contracte de lohn pentru confectii care se duc catre alte tari, dar aceste pierderi sunt compensate de translatarea altor industrii in lohn: sectorul productiei de componente auto, sectorul de produse electrice si electronice, in constructia de masini.
Acestea sunt domenii care necesita un nivel inalt de calificare si au o salarizare competitiva", arata Adrian Ionescu, presedintele Asociatiei Exportatorilor. In opinia sa, inchiderea unor firme din industria confectiilor nu reprezinta o problema majora, deoarece "nu va fi un fenomen de masa", ci vor fi doar "cazuri izolate".
Nici consecintele macroeconomice nu sunt privite la fel de catre toti jucatorii. Analistii economici mai lucizi apreciaza ca pierderea contractelor de lohn ar putea afecta cresterea economica, in vreme ce actorii directi - producatorii si exportatorii - spun ca mai sunt solutii de redresare si ca fenomenul in sine nu va afecta prea mult industria usoara.
"Data fiind ponderea lohnului in PIB, cred ca transferarea contractelor si inchiderea firmelor noastre poate afecta cresterea economica cu cel putin 1-2%", spune Ilie serbanescu. Analistul economic mai ridica si o alta problema, cea sociala. "Lohnul da de lucru la peste 500.000 de salariati.
Nu toate societatile care au contracte de lohn vor disparea si, oricum, procesul disponibilizarilor va fi lent. Dar cred ca numarul disponibilizarilor va fi de 20.000-30.000 de angajati pe an", mai spune Ilie serbanescu.
O alta intrebare care isi cere raspuns este si aceea a intretinerii angajatilor concediati, pentru ca ei nu vor fi disponibilizati de stat, ci de firme private, care este posibil sa nu aiba de unde sa le plateasca fostilor angajati contributiile sociale si celelalte taxe.
"Solutia ar fi ca firmele de confectii sa inceapa sa produca sub un brand propriu", declara la unison Adrian Ionescu si Maria Grapini. "Este o chestiune de timp. Ca sa poti sa impui o marca pe piata, ai nevoie de timp. Or, in trei ani, cat mai avem pana la integrare, nu prea poti sa faci mare lucru", recunoaste Maria Grapini.
Presedinta FEPAIUS mai precizeaza ca numarul producatorilor in industria usoara ar creste si daca ar fi create conditii de imbunatatire a sistemului de aprovizionare cu resurse de materii prime de pe piata interna, unde sectorul de prelucrare primara - ate spre exemplu - a ramas cu mult in urma, sau daca ar fi stimulata promovarea produselor. "Sa stopam lohnul nu se poate.
Pe langa lansarea brandului propriu, mai costisitoare si de durata, ar mai fi si solutia ca firmele sa se orienteze si catre alte ramuri, unde se practica lohn-ul cu succes, sa se orienteze spre sectorul de electronice, spre exemplu", conchide Adrian Ionescu.
Avantaje si dezavantaje ale regimului de lohn
: asigurarea locurilor de munca pentru 500.000 de lucratori
: introducerea rapida a noilor tehnologii
: calificarea personalului angajat si perfectionarea pregatirii profesionale
: cresterea nivelului de educatie, schimbarea mentalitatilor privind calitatea produselor
: educarea lucratorilor pentru realizarea produselor destinate exportului
: facilitarea preluarii know-how-ului de catre producatorii industriali din Romania
: asigurarea conditiilor necesare preluarii si implementarii operative a sistemelor de calitate si a standardelor europene de calitate obligatorii
: cresterea competitivitatii produselor industriale si largirea pietelor externe de export a produselor romanesti si de import a resurselor materiale
-- mentinerea unor niveluri de salarizare a angajatilor foarte scazute
-- diminuarea posibilitatilor de promovare pe piata interna si externa a produselor sub marca proprie
-- imposibilitatea participarii echitabile a agentilor economici din Romania la rezultatele financiare obtinute din activitatile practicate in regim de lohn
-- existenta riscului permanent de desfiintare a unor locuri de munca, o data cu cresterea pretului fortei de munca si orientarea contractelor de lohn catre alte tari, cu forta de munca mai ieftina.
