Vicepresedinta Parlamentului german, Susanne Kastner, a relevat la Conferinta de la Fundatia Friedrich-Ebert din 21 martie, ca introducerea cotei unice de impozitare (flat-tax) de 16% pe veniturile populatiei si profitul firmelor face din Romania un „paradis fiscal". Ea a spus ca acest nou impuls va stimula fluxul de capital de investitie catre Romania si va atrage investitorii privati.
Dubiile sale se refera insa la finantarea de catre stat a acestei reduceri de impozite, care majoreaza deficitul bugetar. Aceasta problema atinge, inevitabil, tema datei de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana.
Presedintele Basescu, in vizita oficiala la Berlin, a spus extrem de transant ca aceasta contrabalansare financiara se va face cu banii „de la hoti", adica de la cei care pana acum nu plateau taxe si impozite.
Dintre firmele din economia vizibila, platitoare de taxe, „in realitate plateau o medie de 15,8% impozitele catre stat" a precizat Basescu. El a mai adaugat ca „economia subterana a Romaniei era evaluata in 2002 de Banca Mondiala la 38-40%", iar piata fortei de munca la negru la 30%".
Deductia sa este ca flat-tax-ul de 16% devine o „taxa platibila", prin raport cu platile reale facute in trecut de firmele din economia declarata si evaziunea fiscala totala practicata de firmele din economia subterana.
Acest demers de echilibrare bugetara este sustinut „prin legislatia ce urmeaza a intra in vigoare in Romania, prin care neplata taxelor catre bugetul de stat se constituie in act criminal", a adaugat presedintele Basescu.
Tot el puncteaza ca flat-tax-ul nu este o masura aplicabila unei „economii sanatoase, unei economii normale", ci functioneaza intr-o economie in care 40% este subterana si bazata pe munca la negru, intr-o economie in tranzitie si cu un mare grad de infractionalitate.
Semne de intrebare a ridicat doamna Kastner si referitor la modalitatea concreta de realizare a diminuarii contributiilor la asigurarile sociale, anuntata in Romania pentru 1 ianuarie 2006 si care e o tema discutata saptamana de saptamana si in Parlamentul german, cu referire la Germania.
Doamna Kastner considera ca in demersurile de mai sus „sunt vitale stabilitatea politica, continuitatea si previzibilitatea actiunilor sociale si economice in Romania".
Basescu a asigurat ca obligatiile asumate in negocierile de aderare cu Uniunea Europeana, referitoare la impozitarea cu 19% a taxelor indirecte, vor fi respectate fara a cobora nici „macar cu un sfert de procent", dar fiscalitatea directa va fi mentinuta la cota unica de 16%, ea fiind o chestiune de politica interna, de optiune libera a fiecarei tari.
Basescu si Brok dau mana la Berlin pentru UE
In urma convorbirii de luni 21 martie de la Berlin cu presedintele Basescu, Elmar Brok, presedintele Comisiei pentru politica externa a Parlamentului European a declarat ca este „optimist in sensul de
a avea o larga majoritate in Parlamentul European la 13 aprilie, care sa faca posibila semnarea la 25 aprilie a Tratatului de aderare a Romaniei la UE".
„Pe de alta parte", a adaugat el, „dupa cum se stie la Bruxelles si la Bucuresti, Parlamentul incearca sa-si rezerve dreptul la interventie, de a face uz de clauza de salvgardare", deci de a dovedi ca la 13 aprilie „nu a iesit din joc".
Brok considera ca „aceasta nu e o noutate, este o parte a Tratatului de Aderare". El a mai facut remarci pozitive referitor la progresele noii conduceri de la Bucuresti in directia accelerarii procesului de implementare a acquis-ului comunitar.
Schröder spera in indeplinirea angajamentelor
Pagina oficiala a Cancelariei germane consemneaza ca „Germania sprijina aderarea Romaniei la UE in 2007". La intalnirea de luni cu presedintele Romaniei la Berlin, cancelarul Gerhard Schröder s-a pronuntat pentru mentinerea acestei date de aderare.
El a apreciat eforturile conducerii Romaniei in domeniul liberei concurente, al independentei justitiei si al combaterii coruptiei, in care s-au inregistrat „succese remarcabile", care „indreptatesc aderarea Romaniei la Uniunea Europeana."
Schröder a spus ca „nutreste speranta ca Romania va reusi sa-si respecte angajamentele" si ca ea se afla pe calea de a oferi o alternativa de stabilitate din regiune.
In acest sens, el a fost de aceeasi parere ca si presedintele Basescu, ca „Europa are mare interes in cultivarea unor relatii transatlantice functionale".
Apelul Cancelarului german a fost facut si in sensul cresterii investitiilor si a participarii firmelor germane la privatizarea firmelor romanesti. Parteneriatul de afaceri intre Germania si Romania are bune sanse sa se dezvolte, in conditiile in care Romania a obtinut de la Comisia Europeana, in decembrie 2004, atestatul de economie de piata functionala.
Miliarde pentru integrare
Uniunea Europeana sprijina in anul 2005 cu 1,3 miliarde de euro integrarea Romaniei in UE. Pana la defintivarea procesului de integrare, suma evaluata este de 10 miliarde de euro.
Asupra acestei sume a atentionat si Markus Ferber, liderul conservatorilor bavarezi din parlamentul Europei, care solicita redeschiderea negocierilor de aderare la capitolul „Justitie".
Ferber a afirmat intr-un interviu dat in luna martie cotidianului german Handelsblatt ca „Uniunea Europeana va cheltui cu tara dumneavoastra mai mult de 10 miliarde de euro in urmatorii cinci ani. Ca atare, trebuie dovedit ca procesul de aderare decurge normal, iar banii contribuabililor nu vor fi risipiti in zadar."
Replica de la Berlin a presedintelui Basescu a fost data sub forma unui avertisment, in cazul amanarii datei de aderare cu un an. O astfel de decizie ar strica prestigiul tarii sale, ar clatina increderea in Romania a altor tari si ar stimula actiunile fortelor anti-europene din tara.
„De asemenea, ar fi si greu sa explicam oamenilor de ce nu am fost acceptati". Remarca de un caracter emotional neobisnuit, a starnit comentarii.
Axa Washington-Londra-Bucuresti si limba secretelor
Oarecare iritare a provocat declaratia sa la Agentia de presa germana DPA din prima zi a vizitei, ca Romania acorda, din motive de securitate politica, prioritate „axei Washington-Londra-Bucuresti".
Asupra acestei expresii, Basescu a revenit cu explicatii in cadrul Conferintei de la Fundatia Friedrich-Ebert, spunand ca „Ea vrea sa exprime un lucru precis pentru Romania in a-si garanta securitatea nationala" si ca „ Romania nu aspira la un rol conducator in regiunea Marii Negre, ci, cu sprijinul NATO si al Europei, doreste sa asigure un climat pasnic si democratic in zona".
Basescu a fost primit cu onoruri militare si de presedintele federal Horst Köhler, care l-a invitat sa semneze in Cartea de Onoare a Republicii. In timpul intrevederii, Köhler a facut referire la radacinile sale romanesti. Familia mamei sale a locuit in apropiere de Brasov, iar tatal sau provine din Basarabia.
Pentru Köhler, limba romana este una „a secretelor pe care voiau sa si le impartaseasca parintii, fara a fi intelesi de copii".
Caile Ferate Romane vor rade nemteste
In 21 martie, Presedintele Basescu s-a intalnit cu Matthias Platzek, ministrul-presedinte al landului Brandenburg insotit de delegatia oficiala, din care au facut parte ministrul Afacerilor Externe Mihai Razvan Ungureanu, ministrul Administratiei si Internelor Vasile Blaga, ambasadorul Romaniei la Berlin, Adrian Vierita, ambasadorul Germaniei la Bucuresti Wilfried Gruber, consilierii
prezidentiali Theodor Dumitru Stolojan, Andrei Gabriel Plesu, Adriana Saftoiu, Renate Weber, sefa Cancelariei Presedintelui, Elena Udrea, primarul Sibiului, Klaus Werner Johannis, Victor Babiuc, presedintele Camerei de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti.
I-a urmat o vizita la Casa Economiei Germane (Haus der Deutschen Wirtschaft), unde delegatia oficiala si cea neoficiala, compusa din experti in economie si finante, a fost intampinata de Ludwig Georg Braun, presedintele Asociatiei Camerelor de Comert si Industrie din Republica Federala, de atasatul diplomatic pe probleme economice Gheorghe Bivol, consilierul economic Catalin Arjoca
si Mihaela Simion, din partea Ambasadei Romaniei la Berlin.
Aici a avut loc intrevederea cu varfuri ale finantelor si economiei germane si s-a adus in discutie stimularea investitiilor germane la nivel de banci si concerne, dar si de intreprinderi mici si mijlocii.
Au mai fost discutate problemele tehnice de securizare a bazinului Marii Negre, important bazin energetic european, precum si modernizarea infrastructurii de transporturi in Romania.
In acest sens, Compania Nationala de Cai Ferate (CFR) a comandat sapte centrale de echipament electronic de tip Simis W la concernul german Siemens, ramura TS (Transportation Systems).
Contractul are o valoare de 45.000.000 euro si va fi finantat printr-un credit acordat Ministerului Transporturilor din Romania de catre Banca ABN-AMRO.
Centralele vor fi concepute si produse de Siemens TS in Braunschweig, asistenta tehnica fiind asigurata de Siemens TS din Austria. Echipamentul nou va inlocui tehnica de relee cu monitorizarea electronica si va fi implementat in sapte gari la nord-vest de Bucuresti, pe coridorul de transport Berlin-Bucuresti-Sofia-Istanbul.
Un modul Simis W a fost instalat si functioneaza din 2001 in nodul Ploiesti, care dirijeaza zilnic cca 800 de trasee de cale ferata.
Este sau nu este Romania o tara corupta?
Peste patru sute de nemti, originari din Romania si romani din diaspora au fost curiosi sa-l vada si sa-l auda pe noul presedinte al Romaniei la Berlin, in seara de 21 martie.
Au fost reprezentate Ambasada, Consulatele generale si onorifice ale Romaniei in Germania, Mitropolia Ortodoxa Romana, prin IPS Serafim, Liga Asociatiilor Romanesti din Germania (LARG), precum si asociatii germano-romane din Berlin, Nürnberg, München si alte orase germane.
Fundatia Friedrich-Ebert, in colaborare cu Forumul Germano-Roman (DRF) din Berlin au organizat evenimentul, moderat de vicepresedinta Parlamentului german MdB Susanne Kastner.
Doamna Kastner a evidentiat largul interes de care se bucura Romania ca stat aspirant la UE si ca tara in plina reforma, accelerata dupa alegerile generale si prezidentiale de la finele anului trecut.
Ea a tinut sa aduca aminte presedintelui Basescu de promisiunea pe care acesta a facut-o electoratului roman, de a fi „un presedinte activ", lucru dovedit in cele cateva luni trecute de la investitura in functie.
Presedintele Basescu a considerat ca invitatia Fundatiei vine intr-un moment in care „administratia de la Bucuresti doreste sa comunice cat mai bine cu Europa si cu lumea".
El s-a referit la atingerea performantei cerute de integrarea Romaniei in UE si la endemismul coruptiei, pana la nivel inalt, si combaterea lui in forta de catre actuala administratie de la Bucuresti.
A fost detaliata reforma de fond in justitie, politie si Ministerul Public, anuntata initierea noii declaratii de avere pentru demnitari, functionari publici si familiile lor, precum si infiintarea unei structuri la nivel de Parchet General pentru controlul acestor declaratii.
Basescu a mai anuntat inaintarea in cel mai scurt timp la Parlament a unei legi referitoare la tratarea evaziunii fiscale de firma, ca act criminal.
Nu doar flori pentru Yuschenko
In problema politicii externe, Traian Basescu a insistat pe responsabilitatile fata de UE, dar si fata de NATO, ale Romaniei ca tara riverana la Marea Neagra, care este podul energetic al Europei de est.
El a pledat pentru un sprijin efectiv, nu doar sub forma de felicitari dupa alegeri, a regimurilor democratice nou instaurate si cu orientare pro-vest, in tarile fostei Uniuni Sovietice.
Basescu a lansat apelul pentru o solutie globala din partea UE, de a nu lasa „o gaura neagra" pe harta Europei in zona Balcanilor de Vest si de a da tarilor fostei Jugoslavii „un obiectiv si o speranta", asa cum au dat si Romaniei.
In problema Transnistriei, presedintele a afirmat cu forta „Spatiul transnistrean trebuie sa revina sub controlul guvernului legitim de la Chisinau", precizand totodata ca „Romania nu are pentru Moldova decat sentimente de prietenie, iar in ce priveste diplomatia, sau statutul Moldovei, noi nu o vedem decat ca un stat independent, suveran, cu optiuni pe care a inceput sa le manifeste, de
orientare catre Vest.
Nu punem nici o clipa sub semnul intrebarii independenta Moldovei in raport cu Romania. Suntem doua state independente, Romania si Moldova, chiar daca exista un singur popor si avem convingerea ca ne putem reintalni in Uniunea Europeana".
Statul roman sprijina presa apolitica din diaspora
Publicul numeros din sala Conferintei de la Friedrich-Ebert Stiftung a avut pe limba o serie de intrebari, puse fie pe furis (vecinul meu din sala, un neamt, m-a intrebat scurt si concis daca Basescu a fost comunist), fie in plen, la microfon.
Din pacate, programul Presedintelui fiind foarte compact, o ora si jumatate de alocutiune si discutii s-au dovedit insuficiente.
In afara de curiozitati personale de genul „cum sa-mi redobandesc catatenia romana", cum se face ca un plagiator dovedit e inca angajat al Ministerului Culturii si Cultelor", s-au tinut discursuri oarecum nelegate de tematica reuniunii, cum ar fi istoricul Uniunii Mondiale a Romanilor Liberi sau studiul psihologiei tineretului roman, prin prisma unui elev german.
La intrebarea referitoare la libertatea presei in Romania si sustinerea de catre noua administratie de la Bucuresti a presei de limba romana din diaspora, presedintele Basescu a considerat ca „din acest punct de vedere lucrurile sunt rezolvate.
In presa sunt unul dintre cei mai criticati politicieni, eu si guvernul. In perioada 2000-2004, greu ai fi putut gasi un articol care sa atace Presedintele sau ministrii din Guvern".
El a adaugat ca „au aparut recent informatii in mass-media cu privire la modul in care a fost finantata presa de fostul guvern. O tara in care avem destule alte probleme a finantat publicitate de stat, data preferential unor mijloace mass-media, in valoare de 67.000.000 de euro, ceea ce i-a asigurat guvernarii anterioare o presa buna, dar nu i-a asigurat si votul electoral".
Traian Basescu considera ca mass-media din diaspora trebuie sprijinita numai acolo unde comunitatile de romani reprezinta o minoritate, adaugand ca „sigur, diaspora este o minoritate".
Ceea ce nu corespunde adevarului, deoarece romanii traitori peste granite nu au automat statutul de minoritate nationala, recunoscut si legiferat in statele de resedinta.
El a mai spus ca statul roman are „un program consistent de sprijinire a mijloacelor de informare ale diasporei in tari precum Canada, SUA, Moldova".
Prin Institutul Cultural Roman se sustin reviste ale diasporei, cu bugete transparent alocate si cunoscute de guvernele statelor in care aceste reviste fiinteaza si se finanteaza. Recomandarea a fost intotdeauna ca aceste reviste si mass-media finantate de statul roman „sa nu se angajeze politic", ci sa actioneze „pentru a conserva valorile culturale ale comunitatilor de romani".
Consider ca mi s-a raspuns suficient de punctual la aceasta intrebare, insa pe jumatate. Caci Germania, o tara cu aproape un milion de originari din Romania, care inca vorbesc limba romana, pare a fi „o gaura neagra" (ca sa-l citez chiar pe Presedinte) in peisajul mediatic diasporean.
Nici noi nu vrem doar flori, ca si Yuschenko dupa alegeri, desi marea majoritate am votat pentru DA. Vrem informatie, in limba romana, despre noi, despre romanii de peste granite si despre Romania. Si mai vrem un semn din tara, ca existam pentru ea si pentru apropiata reinfratire intre granitele Europei.
Dani Rockhoff, Germania
