Daca un dosar de coruptie poate declansa o criza cu implicatii internationale, atunci Romania are o problema de credibilitate. De modul in care administratia Basescu va gestiona situatia de dupa eliberarea ziaristilor capturati in Irak depinde recistigarea increderii partenerilor occidentali.

Inscenare sau rapire, astazi este clar, dupa retinerea omului de afaceri Omar Hayssam si a complicilor lui de la Bagdad, ca firele in cazul disparitiei in Irak a celor trei jurnalisti se innoada in Romania. Daca se dovedeste ca rapirea a fost instrumentata de cetateanul romano-sirian, atunci credibilitatea tarii noastre in raport cu partenerii occidentali este pusa sub semnul indoielii.

Un dosar de coruptie la nivel inalt declanseaza o situatie-limita cu posibile urmari tragice. Un om de afaceri, presupus fost agent dublu sau triplu, in relatii economice cu lideri ai unui partid care a detinut puterea, creeaza – in scopuri personale sau politice – o criza internationala.

Desi pare mult spus "criza internationala", termenul acopera situatia in care s-au aflat, in Irak, ziaristii romani, la a caror eliberare participa forte militare si de informatii din tarile NATO.

Poate fi o asemenea tara considerata stabila pentru amplasarea unor baze militare sau pentru a intra in Uniunea Europeana? Intrebarea a incoltit in mintea multora, probabil, chiar daca in afacerea Hayssam a fost vorba despre bani, deci de coruptie, si nu de intentia de a destabiliza politica externa a administratiei Basescu, asa cum s-a presupus anterior.

Daca jurnalistii se vor intoarce cu bine acasa, Traian Basescu va fi un erou, daca totul insa va ramine la acest stadiu, atunci daunele interne si externe sint importante. De modul in care administratia va gestiona situatia de dupa eliberare depinde, pina la urma, recistigarea increderii partenerilor occidentali.

Administratia prezidentiala are inca o oportunitate, poate mai solida ca oricind, de a incepe o curatenie generala in zona puterii informale care a generat criza ostaticilor. Omar Hayssam este exponentul acestui sistem format din politicieni, oameni de afaceri si din serviciile secrete.

Orice ezitare poate atrage dupa sine un eveniment asemanator, care poate sa puna la indoiala institutiile Romaniei. Exemple mai avem, nu de aceleasi proportii, dar in toate descoperim ingrediente similare: mineriadele, Tirgu-Mures, caderea FNI.

Curatenia incepe cu mediul politico-economic, fara a cruta serviciile de informatii de o analiza serioasa, profesionala si morala.

Nu este exclus ca intre rapire si vizita lui Traian Basescu la Bagdad sa nu fie doar o coincidenta temporala, cum nu este de eliminat ipoteza unei scurgeri de informatii, date fiind presupusele relatii ale lui Omar Hayssam cu serviciile secrete, cel putin din perioada Ceausescu.

Inainte de 1989, serviciile intern si extern ale Directiei Securitatii Statului au recrutat o vasta retea din rindul studentilor arabi, al doctoranzilor si al altor categorii de cetateni arabi aflati pe teritoriul Romaniei, comunitatea acestora fiind, de asemenea, sub controlul rezidentilor din tarile de resedinta, cadre sub acoperire diplomatica la ambasadele din Bucuresti.

Anul trecut, Omar Hayssam era chestionat de un cotidian central in privinta recomandarii venite din partea unei organizatii internationale de a se rupe legaturile dintre cercurile politice si militare ale Romaniei cu lumea interlopa araba. Raspunsul lui: "Serviciile secrete ale Romaniei stiu ce fac. Eu sint de 24 de ani in Romania.

Eu am venit aici ca student la Constructii si am ramas aici, sint roman". In criza ostaticilor insa, structurile de informatii actuale nu par a sti ce au de facut, din moment ce operatiunea a fost administrata, informativ si operativ, mai degraba de fortele Coalitiei de la Bagdad.

Este greu de crezut totusi ca numele lui Omar Hayssam si potentialul pericol pe care-l reprezenta acesta nu le erau cunoscute.

Traian Basescu poate opta pentru pastrarea discretiei asupra intregului episod, dar adevarul este bine cunoscut de Aliatii care ne-au ajutat decisiv in rezolvarea crizei si care au furnizat informatii autoritatilor de la Bucuresti.