Romanii s-au trezit, fara voia lor, actori cu rol secundar intr-o piesa jucata la mii de kilometri distanta. Lupta pentru adoptarea Constitutiei Europene, care se anunta ca o disputa de idei si principii, a coborat la nivelul strazii si a ajuns sa ne implice direct.

Oficialii de la Bruxelles si din capitalele europene incearca sa nu se arate descurajati. Insa e clar pentru toata lumea ca votul francezilor si al olandezilor le-a dat dureri de cap.

Dupa ani de zile in care nimeni nu i-a intrebat cum vad viitorul, cetatenii a doua dintre cele mai entuziaste state membre au decis ca e momentul sa apese putin pe franele trenului cu 25 de vagoane al Uniunii Europene.

A fost, evident, si un vot anti-guvernamental, insa nemultumirile legate de somaj, imigratia scapata de sub control, cresterea economica modesta ori planificatele reduceri de drepturi pentru angajati au o legatura directa si cu politicile europene.

Mai rau, o buna parte a alegatorilor au pus semnul egal intre Constitutie si extinderea UE si au vrut, astfel, sa spuna nu tarilor care asteapta la usa Uniunii.

Reactia cea mai dura a fost legata de posibila aderare a Turciei, insa si integrarea noastra si a bulgarilor are o parte din "vina". Romania este vazuta de multi ca un nou izvor de probleme intr-o Uniune si asa pusa sub semnul intrebarii. Astfel incat data de 1 ianuarie 2007 ca inceput al statutului nostru de membru in clubul european e din ce in ce mai improbabila.

Asta in ciuda declaratiilor incurajatoare ale unor inalti oficiali de la Bruxelles. Olli Rehn, comisarul european pentru extindere, a cerut statelor UE sa respecte tratatele de aderare semnate cu Romania si Bulgaria si sa inceapa negocierile de aderare cu Turcia. "Provin dintr-o cultura unde cuvantul dat si intelegerile sunt respectate", a declarat el.

Altii sunt chiar si mai optimisti si cred ca nu exista nici un risc pentru Romania, dupa rezultatele refendumurilor din Olanda si Franta. "Votul impotriva Constitutiei nu este relevant pentru aderarea Romaniei. Anul 2007, ca data pentru integrare ramane valabil. Romanii nu au de ce sa se teama.

Sunt convinsa ca nu va exista nici o amanare", spune baroneasa Emma Nicholson, fost raportor al Parlamantului european pentru Romania si fin observator al politicii de la Bruxelles. Baroneasa nu are cuvinte de lauda la adresa tratatului constitutional: "Ii felicit pe francezi si olandezi pentru ca au votat impotriva creerii unor structuri nedemocratice."

Ó dosar: Gropile proaspete din calea aderarii ne pot izola de UE pag. 7-10

Gropile proaspete din calea aderarii ne pot izola de UE

Votul anti-Constitutie de pe urma referendumurilor a transformat o formalitate intr-un pericol pentru Romania

Rezultatele negative din Franta si Olanda nu sunt decat varful aisbergului. Optiunile contra Constitutiei Europene au castigat rapid adepti, mai ales in vestul si nordul continentului, iar pretextul pentru amanarea integrarii Romaniei pare sa fi fost deja gasit.

Putini credeau, in urma cu doar cateva luni, ca textul Constitutiei Europene, vazut ca un pas inainte pe calea spre o Uniune mai puternica, mai unita si mai intinsa, ar putea fi, in realitate, chiar motivul unei dezbinari profunde a continentului.

Insa lucruri aparent marunte in contextul larg al UE sau chestiuni de importanta locala, mergand de la opozitia francezilor fata de reformele de pe piata muncii pana la teama ca imigrantii din noile membre vor amplifica lipsa de slujbe ori de la contributiile disproportionate la bugetul Bruxelles-ului pana la drepturile animalelor din Est, au contat mai mult decat ar fi crezut conducatorii.

Surpriza a fost cu atat mai mare cu cat cele doua tari sunt membri fondatori ai Uniunii si faceau parte din grupul euro-entuziastilor. Din pacate pentru Bruxelles, lucrurile par a nu se opri aici.

Deja exista semnale ca in Anglia si Danemarca – celebre pentru euro-scepticismul lor – referendumurile ar putea avea rezultate asemanatoare, in timp ce consultarea populara din Luxemburg, de pe 10 iulie, pare a fi pe muchie de cutit.

Probleme ar putea aparea chiar si la votul polonezilor, iar viitoarea presedintie engleza a Comisiei Europene pare a avea mici sanse sa intoarca situatia in favoarea taberei pro-Constitutie.

In acest moment, liderii europeni studiaza trei variante de iesire din impas. In primul rand, in special Bruxelles-ul indeamna tarile membre sa continue procesul de ratificare, in speranta ca, totusi, Constitutia va trece. José Manuel Durrao Barosso, presedintele Comisiei Europene, a cerut continuarea calendarului de adoptare a tratatului constitutional.

Pe de alta parte, analistii intrevad o situatie de compromis. Acestia cred ca e posibila semnarea unui tratat inter-guvernamental care sa pastreze mecanismele apte sa faca o Europa cu 27 de membri sa functioneze normal, dar sa elimine prevederile controversate din textul Constitutiei. Al treilea scenariu presupune renuntarea in totalitate la proiectul unei constitutii a UE.

Asta ar insemna ca Europa sa functioneze dupa actualele tratate si regulamente, ceea ce ar putea sa afecteze, pe termen lung, eficacitatea, competitivitatea si insusi rostul unei structuri supra-statal

Reprezentantii UE incearca sa ne linisteasca.

"Putem spune clar ca cea de a cincea extindere a Uniunii Europene nu ar trebui sa fie afectata de aceste rezultate", a afirmat seful Delegatiei Comisiei Europene in Romania, Jonathan Scheele, in timp ce Françoise Le Bail, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, a subliniat ca "ratificarea Constitutiei si extinderea Uniunii Europene sunt doua proceduri diferite".

De cealalta parte, vocile scepticilor se fac din ce in ce mai des auzite. Chiar si in tarile proaspat intrate in Uniune au inceput sa apara probleme. "Partidul nostru nu va permite ratificarea inutila a unui document lipsit de validitate.

De aceea, cerem guvernului sa opreasca toate procedurile de ratificare", a declarat Mirek Topolanek, liderul Partidului Civic Democrat (ODS), cea mai mare formatiune a opozitiei cehe.

Daca unii s-au declarat deja invinsi, altii cauta solutii pentru evitarea esecului total al Constitutiei, care ar surveni in cazul in care mai mult de cinci state ar respinge ratificarea tratatului.

Unele partide locale au sugerat anularea referendumurilor programate in Danemarca ori Polonia, in timp ce cancelarul austriac, Wolfgang Schussel, a propus organizarea unui referendum pe tema Constitutiei la nivel european.

La nivelul autoritatilor romane se inregistreaza, cel putin declarativ, o atitudine relativ optimista in ceea ce priveste viitorul. "In mod categoric, esecul referendumului francez si cel al referendumului olandez nu influenteaza data aderarii Romaniei", a spus presedintele Traian Basescu.

"Cred ca Romania va fi analizata si judecata pe baza capacitatii de a-si respecta angajamentele, in pofida momentului politic delicat determinat de aceste rezultate", a declarat premierul Calin Popescu Tariceanu.

Cu toate acestea, viitorul nu suna prea bine. Chiar daca oficialii se inghesuie sa ne convinga ca nu trebuie decat sa ne vedem de treaba pentru a adera la 1 ianuarie 2007, surse din mediul diplomatic spun ca data e aproape compromisa.

Mai ales ca, daca nu se vor folosi de o eventuala respingere a Constitutiei, adversarii integrarii noastre au sanse sa poata folosi cu succes, in aceasta toamna, un raport de tara nu tocmai magulitor.

«In mod categoric, esecul

referendumului francez si cel

al referendumului olandez nu

influenteaza data aderarii Romaniei.»

Traian Basescu, presedintele Romaniei

Piatra de Incercare: ajutoarele de stat

• In curand Romania si Bulgaria vor primi de la Comisia Europeana scrisori de avertizare pentru sapte si respectiv cinci domenii cu probleme. Oficialii romani declara ca "este o practica de rutina", si celelalte tari primind asemenea scrisori pe cand erau candidate la integrare.

• Criticile asupra celor sapte domenii care vor face obiectul scrisorii de avertizare pot fi un reper pentru raportul Comisiei Europene din toamna. Acesta va decide daca este nevoie sau nu de activarea clauzei de salvgardare in vederea amanarii aderarii.

• Potrivit specialistilor, pe langa

lupta impotriva coruptiei, domeniul ajutoarelor de stat reprezinta adevarata piatra de incercare. "Avem dificultati reale in a convinge Bruxelles-ul ca suma ajutoarelor acordate Sidex se incadreaza in limitele stabilite", spune prof. univ. Gheorghe Oprescu, membru al Centrului Roman pentru Politici Economice.

Alte probleme majore, potrivit lui Oprescu: capacitatea de reactie si decizie a Consiliului Concurentei, lipsa notificarilor la nivel central si local referitoare la acordarea anumitor ajutoare de catre diferite autoritati publice.