Este regula de fier pe care presiunile UE, interesata ca fondurile comunitare sa fie corect si transparent cheltuite in Romania, nu au reusit sa o rupa. Dateaza din 1999, cand guvernul CDR, nemultumit ca posturile din administratia publica, ce aduc bani buni pusculitelor partidelor, erau ocupate de persoanele agreate de guvernarea anterioara, a instituit-o.
“Atunci a fost modificata legea, pentru a face loc oamenilor CDR. PSD a facut acelasi lucru in 2003, iar D.A. a respectat traditia, pornind propria campanie de schimbare a legii si inlocuire a functionarilor”, schiteaza dimensiunile fenomenului Vasile Marica, liderul sindicatului Sed Lex.
UE a pompat in stoparea cadrilului politic din administratia publica fonduri si consultanta, iar de curand, amenintari cu amanarea aderarii. Cu patru milioane de euro s-a incercat crearea unui corp de elita, apolitic, profesionist si incoruptibil. Punct lovit, punct ratat, bani aruncati pe apa Sambetei.
Functionarii cu pozitii de conducere, tinta a programelor de civilizare profesionala europeana, sunt indezirabili noii puteri. Ei reprezinta 11 mii din cei 94 de mii de functionari publici, 188 fiind de rang inalt.
Daca Alianta D.A. respecta traditia, ei se vor pierde in peisaj, inlocuiti fiind cu prietenii puterii. “Au fost inlocuiti doar o parte dintre cei cu functii de conducere, pentru ca multi au fost promovati pe criterii politice de PSD”, incearca deputatul liberal Dan Motreanu sa linisteasca spiritele.
Nu reuseste, pentru ca informatiile din tara arata ca pe posturile de conducere, pe toate, se duc batalii cumplite, in care sunt angrenati politicienii locali. Cele mai expuse sunt cele din subordinea Ministerului Finantelor si a Ministerului Mediului, zone direct legate de banii europeni, de taxe si impozite, de controlul informatiei financiare.
Ceea ce insa UE nu a reusit, poate uneori Justitia romana. Curtile de apel din toata tara au pronuntat hotarari favorabile functionarilor concediati strict din ratiuni politice, aratand astfel ca sistemul clientelar poate fi invins. Ceea ce explica de ce subordonarea politica a judecatorilor este visul tuturor guvernelor postdecembriste.
