Mai multe saptamani de agitatie au anulat traditionala vacanta politica de vara, iar Coalitia si PSD cauta resurse de energie pentru toamna care nu se anunta deloc linistita, nici pentru unii, nici pentru altii.
Pentru Putere, saptamanile urmatoare inseamna, in primul rand, o noua confruntare interna. Cum varianta anticipatelor pare sa fi cazut, ramane remanierea Guvernului.
Deocamdata, desi se vehiculeaza ideea schimbarii unor ministri poate chiar saptamana viitoare, remanierea nu este mai mult de o idee care pluteste deasupra Palatului Victoria. Toate partidele Coalitiei se feresc sa deschida subiectul pentru ca, de fapt, nici unul nu e dispus sa arunce la cos vreun nume de pe lista sa de demnitari.
Cele patru partide se asteapta reciproc la cotitura, in ideea ca celalalt va face primul pas. Acceptarea discutiei de inlocuire a ministrilor inseamna, in opinia politicienilor, recunoasterea incompetentei in anumite domenii. Nimeni nu este dispus sa faca un asemenea gest.
Penelistii spun ca ministrii pedisti au probleme, pedistii arata cu degetul spre conservatori si penelisti, in timp ce udemeristii flutura certificate de garantie pentru demnitarii Uniunii.
Probabil ca, in cele din urma, mutarea li se va trimite, in plic, de la Cotroceni, asa cum s-a intamplat cu mai multe miscari de peste vara.
Dupa remaniere, Coalitia si-a programat testul de fidelitate: schimbarea presedintilor Camerelor parlamentare. Lucrurile nu sunt nici aici atat de simple cum par.
E nevoie de modificari regulamentare si, mai ales, de curaj pentru a te lua la tranta cu doua simboluri pesediste grele si cu prevederile constitutionale.
Intre timp, spectrul indepartarii definitive de la putere i-a adunat pe pesedisti la Bran, de unde au trambitat o declaratie de razboi la adresa Puterii. Umbra palida a PSD-ului de acum cativa ani, principalul partid de opozitie ameninta cu greva parlamentara si retragerea alesilor locali daca adversarii politici insista pe schimbarea presedintilor, fie ei de Camere sau de consilii judetene.
Toti presedintii pesedisti trebuie sa ramana neclintiti zic liderii PSD, iar partidul e decis sa se bata pentru a-i salva. Dar PSD nu se afla intr-o perioada prea buna a vietii sale.
Ultimele sapte luni l-au macinat mai ceva ca sapte ani de guvernare. Atat de multe polite au fost de platit, ca pana si ecranul televizorului a ajuns obiect de partaj.
Tot Puterea a fost cea care i-a ajutat pe pesedisti sa-si stranga randurile. Spectrul demolarii cariatidelor de la Camere, dar si hartuiala stenogramelor au adus la un loc cele doua tabere principale din partid si le-a asezat la masa negocierilor.
Consecinta este ca PSD se va lupta, din toamna, sa reechilibreze balanta politica pe care se lafaie acum partidele Puterii si Traian Basescu.
Pe fondul unei asemenea fragmentari si al atator scandaluri se vorbeste tot mai mult la bursa politica de aparitia unei noi constructii, sub forma unui asa-numit partid prezidential. El ar urma sa includa PD-ul popular, aripa liberala Musca si chiar cativa pesedisti din zona grupului de la Cluj.
Pe orbita ar mai fi si ceva sindicate dispuse sa guste din dulceata politicii de centru, ca si un sprijin masiv din afara, pentru a da forta unei asemenea strutocamile.
In opinia arhitectilor politici, numai o formatiune cu totul noua ar reusi la urmatoarele alegeri sa adune incredere si voturi pozitive.
Numai ca, la noi, dupa cum s-a vazut in decursul anilor, partidele noi au start bun, dar isi dau obstescul sfarsit dupa doua, trei sprinturi.
Deocamdata, sondajele arata ca singurul partid care infloreste este PRM, ceea ce face ca asemanarea cu perioada cederista sa fie din ce in ce mai apasatoare.
Populatia resimte tot mai mult framantarile politice, pe care le percepe ca o agenda separata a celor pusi sa-i reprezinte. Asemenea momente de ruptura intre politicieni si alegatori se razbuna mai tarziu. Unele formatiuni ajung la o hibernare prelungita, altele ajung la putere calare pe un sac de voturi negative.
Retrasi in aceasta vacanta tarzie, politicienii de ambele culori poate se vor gandi si la ce vor sa lase in urma cand, intr-o buna zi, va veni si pentru ei ora bilantului.
