Reuniunea sefilor de stat din CSI a aratat ca Rusia detine ultimul cuvint in spatiul ex-sovietic. A fost suficient ca rusii sa faca aluzii la posibilitatea ca pretul gazului furnizat statelor „portocalii“ sa fie calculat la nivelul pietei pentru ca liderii lor sa indulceasca tonul.

Reuniunea celor 12 sefi de state foste sovietice, membre ale Comunitatii Statelor Independente, a constituit un succes pentru Kremlin.

Comentatorii politici prevedeau desfiintarea CSI, data fiind scindarea politica din rindul tarilor membre in tari pro-ruse (Belarus, Kazahstan, Tadjikistan, Kirgizstan si Armenia) si pro-occidentale (Ucraina, Georgia, Moldova si Azerbaidjan) , ca urmare a „revolutiilor colorate“.

Presedintii Ucrainei si Georgiei anuntasera cu doua saptamini inainte ca vor constitui o organizatie paralela in spatiul post-sovietic. La intilnirea de la Borjomi, Viktor Iuscenko si Mihail Saakasvili au declarat ca organizatia se va numi Confederatia Alegerii Democratice (CAD) si va putea include si Lituania, Letonia, Estonia, Polonia, Moldova, Romania si Azerbaidjan.

CAD va avea ca scop rezolvarea conflictelor latente din regiune si apararea drepturilor omului. Regimul dictatorial al presedintelui belarus Alexandr Lukasenko va fi in mod cert o tinta a luptei pentru „apararea drepturilor omului“ in regiune.

Ambele scopuri ale Confederatiei au fost primite prost de Kremlin, care doreste sa isi pastreze rolul central in rezolvarea conflictelor latente si sprijina regimul lui Lukasenko.

Strinsi cu usa

Intilnirea sefilor de state CSI de la Kazan a fost pregatita de o intilnire a ministrilor de Externe ai acelorasi 12 state, la Moscova. Aceasta intilnire a fost foarte tensionata, in special in ceea ce priveste relatiile ucraineano-ruse.

Ministrul de Externe ucrainean, Boris Tarasyuk, a acuzat Rusia ca refuza sa includa pe ordinea de zi a summitului propunerile ucrainene referitoare la problemele imigratiei, frontierelor si cooperarii economice.

Ministrul de Externe rus, Serghei Lavrov, a dat de inteles ca Rusia nu va mai furniza petrol si gaz tarilor CSI pro-occidentale la preturi preferentiale. Atit Georgia, cit si Ucraina depind de livrarile de petrol si gaz din Rusia.

CSI cade in picioare

Presedintii principalelor state „revolutionare“, Ucraina si Georgia, s-au aratat dupa summitul de la Kazan disponibili pentru o continuare a colaborarii in cadrul CSI. Presedintele georgian Mihail Saakasvili a declarat ca „Georgia nu considera ca potentialul CSI este epuizat“.

El a asigurat ca propunerea georgiano-ucraineana de creare a Confederatiei Alegerii Democratice nu este in nici un caz o alternativa la CSI.

Presedintele ucrainean Viktor Iuscenko a semnat o declaratie comuna de creare a unui spatiu economic unit cu Rusia, Belarus si Kazahstan, desi anuntase cu o saptamina inainte ca Ucraina nu va adera la acest spatiu.

Presedintele ucrainean a profitat de ocazia summitului pentru a-l invita pe omologul sau rus, Vladimir Putin, in Ucraina, la toamna, pentru semnarea unui „plan de actiune“ comun.

Presedintele moldovean Vladimir Voronin a declarat ca Republica Moldova este dispusa pentru cooperarea cu tarile CSI doar in cadrul programelor care nu contravin Planului de Actiuni Moldova-UE. De aceea, Republica Moldova nu a semnat Acordul privind Cooperarea Militara pina in 2010, arata Moldpres.

Republica Moldova, cel mai sarac stat din Europa, depinde la rindul sau de gazul furnizat de Rusia la pret redus.