Ionut Popescu. Un demnitar care nu se agata cu orice pret de scaun, dar care este convins ca, indiferent de numele celui ce conduce Ministerul de Finante, exista o serie de masuri fiscale pe care coalitia la guvernare trebuie sa si le asume. Un interviu cu fostul ministru de finante realizat cu cateva zile inainte de a fi remaniat, dar care ramane extrem de actual.

--------------------------------

Scurt pe doi

Bilant:: Mancati mai bine de cand ati luat prima leafa de ministru fata de perioada in care nu mai erati salariat, ci erati dedicat exclusiv colaborarilor externe si tranzactiilor pe piata de capital?

Ionut Popescu: Cu siguranta, mananc mai rar. Frecvent, mananc doar de doua ori pe zi: dimineata si seara dupa ora 10:00.

Bilant:: V-ati schimbat dioptriile de cand sunteti ministrul finantelor?

Ionut Popescu: Nu, dar nu am mai ajuns la vreun consult oftalmologic.

Bilant:: V-ati schimbat prietenii in perioada aceasta

Ionut Popescu: Nu, de schimbat, nu i-am schimbat, dar m-am vazut foarte rar cu ei.

Bilant:: In Guvern aveti prieteni?

Ionut Popescu: In Guvern, am relatii bune cu toata lumea, dar ma simt mai apropiat de Razvan Ungureanu si de Monica Macovei.

Bilant:: Si fata de Presedintie cat de apropiat va simtiti?

Ionut Popescu: Foarte apropiat.

Bilant:: Ma refer la corpul de consilieri ai presedintelui.

Ionut Popescu: Eu eram amic cu Adriana Saftoiu din perioada alegerilor. Dar presedintele mi-e tare drag.

---------------------------------------

Interviul complet:

Bilant: In textul memorandumului cu Fondul Monetar International (FMI) se face vreo referire la cresterea TVA?

Ionut Popescu: Nu exista nici o referire la TVA. Exista doar un acord al ambelor parti, partea romana si Fondul Monetar International, ca este nevoie de o crestere pe termen mediu a veniturilor la bugetul de stat. Ne trebuie bani pentru cofinantarea fondurilor care vin de la Uniunea Europeana (UE - n.n.).

Va trebui, incepand cu anul 2007, sa platim contributia la Uniune, ceea ce inseamna 1% din PIB, adica aproximativ un miliard de euro. Este necesar sa dezvoltam proiecte de infrastructura, avem nevoie de mai multi bani pentru sanatate sau invatamant. Si atunci, in memoradumul cu FMI, partile au convenit ca este necesara o crestere a veniturilor la buget.

Cu atat mai mult cu cat, in Romania, si in anii trecuti nivelul veniturilor bugetare in PIB era sub 30%, in timp ce alte tari au intre 35% si 45% din PIB.

Bilant: De unde vine ideea de a pune in idezbatere” publica majorarea TVA?

Ionut Popescu: Cresterea veniturilor bugetare prin marirea TVA este una dintre variantele de luat in considerare. Nu sunt foarte multe posibilitati de crestere a veniturilor, sunt vreo cinci-sase. Cand elaborezi o strategie, le iei in calcul pe toate si vezi ce impact are fiecare, cat de bine s-au colectat in ultimii ani, cat aduc la buget.

Bilant: Cresterea TVA este totusi cea mai simpla metoda de a mari veniturile bugetare, cea mai usor de monitorizat, dar si cea mai nepopulara. De ce nu s-a inceput din alta directie? De exemplu, lupta cu evaziunea fiscala?

Ionut Popescu: Dar aceasta lupta este continua. In opt luni, noi am facut ceea ce, practic, nu s-a facut niciodata. Am eliminat orice posibilitati de scutiri, de reesalonari, de iertari de datorii pe care le dadeau ministrii de finante.

Numai titlurile actelor normative care trebuiau abrogate pentru a nu se mai putea da reesalonari sau inlesniri la plata umpleau usor doua coli de hartie A4. Am inasprit pedepsele pentru evaziunea fiscala. Sunt multi oameni de afaceri care nu mai dorm linistiti pentru ca au datorii la buget. Sunt multi care se duc si iau credite pentru a-si plati datoriile.

Bilant: Dar zona nefiscalizata? De aici nu se colecteaza nimic? Ma refer la zona serviciilor si a afacerilor de natura contrabandei, pe de o parte, iar, pe de alta parte, in zona rurala gradul de fiscalitate este extrem de redus.

Ionut Popescu: In zona rurala, nu existau impozite. Impozitul pe terenul agricol era de 11.000 lei pe hectar, adica 30 de centi, deci practic nu exista.

Ideea este sa se introduca, de la 1 ianuarie 2006, un impozit cat de cat rezonabil, 10 euro pe hectar, pentru ca nu este normal ca 35%-40% din populatia tarii sa nu plateasca nici un fel de impozit, in conditiile in care beneficiaza de sistemul de invatamant, de asistenta medicala, bune sau rele cum sunt acestea in mediul rural. Noi am vrut sa largim baza contribuabililor.

Am introdus impozite pe tranzactii imobiliare speculative. Era o piata care a crescut fulminant si nu se platea nici un impozit. La fel pentru castigurile pe piata de capital: de la 1 ianuarie 2006 impozitul va fi de 16%, cifra magica pentru impozitare.

Bilant: De ce nu iese la suprafata economia subterana? De ce dinamica cresterii veniturilor bugetare nu o depaseste pe cea a cresterii PIB?

Ionut Popescu: Economia subterana iese la suprafata, dar acesta este un proces permanent. Faptul ca, in patru luni, au fost create (de fapt, au iesit la suprafata) 140.000 de locuri de munca, dublu fata de aceeasi perioada a anului trecut, este un bun exemplu. Pentru aceste locuri de munca, astazi se platesc contributiile bugetare.

Bilant: Sunt semnale pozitive. Cu toate acestea, problema nivelului veniturilor bugetare si a dimensiunii cheltuielilor bugetare se pastreaza de ani in sir.

Ionut Popescu: Bugetul de stat este la fel ca bugetul unei familii. Niciodata nu ai bani indeajuns. In Ungaria, TVA este 25%, in Polonia, 22%. Sigur ca in aceste tari reformele s-au facut mai rapid. Eu mi-as fi dorit sa rezolvam, in sase luni, toate problemele care s-au acumulat in economia romaneasca in 15 ani, toate bolile cronice ale economiei. A fost imposibil.

Dar totul trebuie privit prin dinamica schimbarii. Economia subterana este inca la un nivel ridicat, dar, prin cota de 16%, prin celelalte masuri pe care le vom lua, de reducere a contributiilor, sunt convins ca va iesi tot mai mult la suprafata.

Bilant: Si, atunci, de ce trebuie sa umblam la TVA?

Ionut Popescu: Colectarea se imbunatateste, dar nu poti, de la o luna la alta sau de la un an la altul, sa spui ca iti dublezi incasarile la buget, doar pentru ca ai imbunatatit colectarea, in conditiile in care ai scazut impozitul pe salariu si pe profit. In lunile mai si iunie a.c., am avut incasari mai mari din impozitul pe profit decat in aceeasi perioada a anului trecut.

Ceea ce arata ca intreprinzatorii nu mai cauta portite legale pentru a-si ascunde profitul. Cota aceasta ii face sa plateasca. Nici in Germania, nici in Franta, veniturile bugetare nu sunt suficiente. Nicaieri aceste venituri nu acopera in totalitate nevoile societatilor.

Bilant: Dar in Romania veniturile bugetare nu sunt suficiente pentru a acoperi necesarul de fonduri in domenii ca: sanatatea, educatia, asigurarile sociale etc.

Ionut Popescu: Pentru ca avem inca multe zone in economie - vezi CFR, termocentralele - in care se pierd bani. Toate vin din istoria noastra de 15 ani. Am vrut sa traim cu iluzia ca putem plati un bilet mai ieftin la tren, ca platim mai putin caldura decat costa ea in realitate. De fapt, se acumulau pierderi in aceste domenii, pe care le plateam de la buget. Pentru ca SNCFR nu s-a inchis.

Nici termocentralele.

Bilant: Spre exemplu, in domeniul sanatatii nu pare sa fie vreo imbunatatire.

Ionut Popescu: La medicamente compensate, in primul trimestru al acestui an, s-au dat mult mai multi bani decat anul trecut, dar problemele au fost aceleasi. In fiecare domeniu, problema este cum cheltuiesti banii, cat de eficient. Si asta trebuie sa fie preocuparea fiecarui ordonator de credite.

Incercam sa rezolvam probleme acumulate timp de 15 ani, care existau in sistemul de sanatate, in invatamant, industrie. Dar cum? Luand si aceasta masura curajoasa de a reduce impozitele.

Bilant: Dar efectele nu se vad. Cifrele investitiilor straine directe sunt mai mici decat cele de anul trecut.

Ionut Popescu: Reforma fiscala nu isi arata roadele dupa trei luni. Dar nu am nici o indoiala ca masurile pe care le-am luat sunt corecte din punct de vedere economic.

Bilant: Cum priviti critica guvernatorului BNR legata de necesitatea existentei, dupa 15 ani, a unei strategii fiscale?

Ionut Popescu: Sunt absolut de acord, si eu cred ca avem nevoie de acest lucru, si am vorbit despre o strategie fiscala care va viza urmatorii patru-cinci ani. Foarte curand, vom avea o imagine clara asupra sistemului fiscal pentru urmatorii patru-cinci ani.

Bilant: Cu sau fara TVA majorat?

Ionut Popescu: Asta ramane de vazut. Am spus ca este una dintre ipotezele de lucru.

Bilant: Altele care sunt?

Ionut Popescu: Strategia fiscala nu si-o asuma un singur om. Poti s-o faci, dar ea trebuie sa fie asumata din punct de vedere politic. Deci tu trebuie sa-ti prezinti strategia celor care decid, sa-i convingi pe ei, ca ei sa o poata sustine, pentru ca, altfel, poti sa te duci in Parlament si sa ai neplacuta surpriza de a nu fi aprobata.

Bilant: Contributiile platite pentru asigurarile sociale se vor diminua. Prin urmare, nu vor aduce venituri decat eventual prin marirea bazei de colectare.

Ionut Popescu: La nivel teoretic, posibilitatile de a creste veniturile la buget sunt: impozitul pe venit, impozitul pe profit, accizele, contributiile, TVA, profitul microintreprinderilor. Cam acestea sunt toate. Trebuie sa vezi care dintre ele au cel mai bun efect economic.

Bilant: Care ar trebui sa se reflecte in puterea de cumparare.

Ionut Popescu: Pana la urma, orice guvern ce scop are? Sa creasca puterea de cumparare. Aceasta nu creste daca, maine, Guvernul da o ordonanta de urgenta. Puterea de cumparare creste daca economia are performante. Or, sistemul fiscal trebuie sa ajute sistemul economic sa aiba performante.

Adica, intreprinderile sa se dezvolte, ca de aceea am impozit pe profit foarte mic; de aceea am scazut impozitul pe salarii, de aceea vrem sa scadem contributiile la salarii, ca sa poata fi creat mai ieftin un loc de munca. Deci, trebuie sa-i creezi antreprenorului posibilitati ca el sa produca mai mult. Numai asa poti sa cresti puterea de cumparare.

Bilant: Daca economia creste, de ce programam deficite bugetare tot mai mici?

Ionut Popescu: Este simplu. Unde creste economia? Mai ales in sectorul privat. In conditiile acestea, sectorul de stat ce trebuie sa faca? Sa se ia la intrecere cu sectorul privat, care creste mai repede? Nu. El trebuie sa se restranga sa-i faca loc sectorului privat sa creasca. Aceasta inseamna un deficit bugetar mai mic.

Ca si deficitul de cont curent din cauza cui creste? Din cauza sectorului privat, ca el face importurile.

Bilant: Sectorul privat face importuri pentru ca exista cerere pe piata, se cauta marfuri din import.

Ionut Popescu: Acum, sectorul privat importa bunuri de consum pentru ca, in 2004 si in 2005, venitul disponibil ramas consumatorilor a crescut. De ce? Pentru ca anul trecut au fost majorate salariile cu mult peste rata inflatiei, apoi a fost introdusa cota unica, creditul de consum s-a dezvoltat foarte rapid, s-a intarit leul, au scazut dobanzile.

Toate acestea au crescut foarte mult consumul. Toata lumea a vrut si a putut sa cumpere marfuri si produse. Or, oferta economiei romanesti nu ar fi putut satisface o cerere atat de mare. Si atunci cererea s-a mutat spre importuri. Problema este ca si prin sistemul fiscal trebuie facut in asa fel incat sa creasca oferta economiei romanesti.

Bilant: Exista si alte state care depind foare mult de importuri sau cel putin de o serie de marfuri importate. Sa luam un exemplu: Elvetia. Nu am auzit de nici un automobil de fabricatie elvetiana, nu am auzit de vreun produs electrocasnic elvetian.

Ionut Popescu: Dar cred ca nu ati auzit nici de termocentrale elvetiene care pierd bani, nici de sectoare de stat si intreprinderi de stat elvetiene care pierd bani si ale caror pierderi trebuie suportate de la buget.

Bilant: Trebuie avut in vedere un lucru: nivelul de salarizare din zona bugetara creeaza repere in piata. Care este solutia? Trebuie sa creasca salariile in sectorul bugetar pentru ca si salariile din sectorul privat sa se duca in sus? Macar ca reper pentru angajat.

Ionut Popescu: Numai ca sectorul privat daca nu mai poate sa plateasca salariile, inchide compania. Deci, in situatia aceasta, ar muri cel din sectorul privat. Putem sa ne imaginam ca maine cresc salariile in sectorul bugetar cu suta la suta. Dar acest lucru nu il ajuta pe intreprinzatorul din sectorul privat.

Ar avea un prag foarte inalt, si firma privata nu va mai putea sa plateasca salariile.

Bilant: Companiile private ar putea fi presate de angajati sa ofere salarii mai mari.

Ionut Popescu: Daca dau salarii mai mari, atunci isi reduc capacitatea de a se dezvolta.

Bilant: Dar totusi, companiile private au ca reper salariile bugetarilor sau salariul mediu pe economie.

Ionut Popescu: Intreprinzatorul privat are si acum un reper. Are salariul minim pe care trebuie sa-l respecte.

Dar daca salariul, intr-un an, cum s-a intamplat din 2004 si pana acum, creste in unele domenii cu 50%, cate afaceri pot sa creasca cu 50% intr-un an pentru ca intreprinzatorul din sectorul privat sa poata oferi salarii cu 50% mai mari? In felul acesta, il omori pe cel din sectorul privat.

Bilant: Dar sunt companii cu zece angajati care obtin o cifra de afaceri importanta.

Ionut Popescu: Sunt unele companii care au sute de angajati. Hai sa luam industriile care practica lohnul, sistem care ne-a asigurat multa vreme exportul. Lohnul lucreaza cu o marja de profit extrem de scazuta. Daca intreprinzatorul ar fi in situatia de a plati salarii duble, de maine el ar inchide firma.

Bilant: Sa revenim la TVA. S-a facut un calcul pentru a identifica impactul cresterii TVA asupra cosului de cheltuieli al unei familii? Ce inseamna TVA majorata?

Ionut Popescu: Ce poate insemna? Daca TVA creste cu doua sau trei procente, cu cat pot sa creasca preturile? Cel mult, tot cu aceste procente. Unii comercianti sau producatori poate chiar vor fi de acord sa-si mai reduca marja de profit.

Bilant: Si totusi, posibila majorare a TVA i-a facut pe foarte multi sa se planga, sa reactioneze negativ.

Ionut Popescu: Daca, de 15 ani, ne tot plangem unul pe umarul celuilalt, s-a rezolvat ceva? Am ramas tot cea mai saraca tara din Europa. De 15 ani am spus ca inu punem nici un impozit la tara, taranul roman e sarac”. Si l-a ajutat cu ceva? De 15 ani este tot cel mai sarac taran din Europa.

Bilant: Era o justificare populista care a mascat...

Ionut Popescu: Si daca vom continua cu justificari populiste, unde ajungem? Noi putem sa ne plangem la nesfarsit.

Problema este daca actionam corect din punct de vedere economic si daca efectele se simt intr-o crestere economica sanatoasa; daca vom folosi mai eficient banii pe care ii avem, daca economia va creste pe termen lung, daca mediul de afaceri va fi mai sanatos, daca economia subterana isi va reduce ponderea. Deci, numai asa vom reusi sa traim mai bine.

Bilant: Am ajuns la problema economiei subterane. Se spune ca economia subterana este strans legata de economia de stat.

Ionut Popescu: Economia subterana, adica zona in care nu se platesc impozite, are doua componente. Se vorbeste ca ponderea economiei subterane ar fi de 30% din total PIB. Dar ea este formata din doua segmente.

Pe de o parte, economia neagra, mafiotizata, unde nu se platesc impozite, iar pe de alta parte este autoconsumul din zona rurala, unde este, la fel, o zona nefiscalizata, unde nu se platesc impozite. Or, taranul roman, atat timp cat va trai din autoconsum, adica la fel ca in Evul Mediu, printr-o economie naturala, unde el isi produce tot ce are nevoie in curte, nu va putea sa iasa din saracie.

Este clar ca nu asta este solutia.

Bilant: Dar poate ca ar trebui aplicata o politica a etapizarii solutiilor.

Ionut Popescu: Nu exista un moment in care spui: azi am rezolvat cu economia subterana. Acesta este un proces continuu. Sa nu-i lasi pe cei care nu-si platesc datoriile sa nu si le plateasca, sa lupti tot timpul cu evazionistii, cu contrabandistii, sa faci o legislatie care sa lase cat mai putin spatiu de manevra evazionistilor.

Bilant: Dar cota unica, de 16%, este corecta din punct de vedere economic?

Ionut Popescu: Este absolut corecta.

Bilant: Ar fi fost incorecta o cota de 18%, de exemplu?

Ionut Popescu: Asta este o discutie nesfarsita. Daca ar fi fost 16, daca ar fi fost 15, daca ar fi fost 17. Noi am luat un nivel astfel incat nimeni sa nu piarda. Si nimeni nu a pierdut la salariu, de exemplu, prin aplicarea acestei cote.

Bilant: Da, dar repartitia este total neuniforma.

Ionut Popescu: Sigur ca da, dar primul principiu este ca nimeni sa nu piarda. Este ca in medicina: intai sa nu faci rau. Cum vreti ca de aceasta reducere de impozit sa beneficieze in mod egal si o persoana care are doua facultati si un serviciu cu inalta calificare, si un muncitor necalificat?

Bilant: Exista ideea ca amanarea aplicarii cotei unice ar fi fost bine venita. Oricum, cu cota de 16% nu intram in Europa.

Ionut Popescu: De ce, cine nu ne primeste in Europa?

Bilant: Poate daca adopta si Uniunea Europeana cota unica.

Ionut Popescu: Nu este adevarat. Nu exista standarde europene. Nimeni nu spune ca trebuie sa ai un impozit de 70% ca sa intri in Europa; sau de 30%. In acest domeniu, nu exista inca o politica unitara la nivelul Europei. Poate va exista peste cinci ani. Romania are acum o fereastra de oportunitate.

De ce reproseaza unii parlamentari europeni unor tari ca Romania, sau altora care au redus impozitele, ca practica un fel de dumping fiscal? Tocmai pentru ca ei simt ca pleaca investitorii din Europa de Vest si vin catre aceasta zona a Europei. Deci, ei sunt primii care iau atitudine pentru ca ii trag alegatorii de maneca.

Bilant: Dar Romania nu are o infrastructura dezvoltata, restructurarea este intarziata. Degeaba am fost noi printre primii care am introdus cota unica.

Ionut Popescu: Nu e bine sa fim un model pentru altii? Ca tot spunem despre noi ca luam cel mai tarziu o decizie. Acum, iata, am luat o decizie care incepe sa fie copiata de altii. Am vazut recent in iThe Economist” un articol care se intitula iRevolutia cotei unice”.

Se vorbea despre valul cotei unice, despre Slovacia, o tara baltica, despre Romania si acest model care simplifica foarte mult lucrurile.

Bilant: Avantajele sunt clare, dar modul de aplicare si problemele pe care le-a generat risca sa puna in umbra beneficiile.

Ionut Popescu: Sigur ca nimic nu este usor. Daca ar fi usor, ar face imediat toti. Dar exista beneficii clare pe care le aduce aceasta simplificare. Numai faptul ca, de anul viitor, 2,5 milioane de romani nu vor mai depune, nu vor mai sta la coada la ghisee sa completeze declaratii de venit global. Deci, dintr-un foc, viata a 2,5 milioane de oameni s-a simplificat.

Ca sa nu mai vorbim ca si viata contabililor este simplificata. Vrem simplificare? Simplificare inseamna o administrare mai usoara, inseamna o colectare mai buna. Dar, repet, acestea nu se fac de pe o zi pe alta.

Bilant: Daca lucrurile s-ar fi mentinut in zona aceasta, nu v-ar fi criticat nimeni.

Ionut Popescu: Critici primesti oricand in materie de fiscalitate. Intotdeauna, exista o alta varianta.

Bilant: Criticile ar fi avut poate alta intensitate.

Ionut Popescu: E cineva care are varianta buna si noi nu am luat-o pe cea buna? Este cineva care detine varianta corecta si nu ne-a spus?

Bilant: Evident, intotdeauna apare o varianta teoretica mai buna. Dar stim ce facem mai departe? Pentru ca, iata, din nou vorbim acum de diminuarea creditului, de problemele generate de expansiunea creditului pentru contul curent.

Ionut Popescu: Acestea nu sunt generate de cota unica decat intr-o foarte mica masura.

Bilant: Dupa ce se obisnuise romanul sa-si cumpere cate ceva prin casa, acum apare din nou in discutie problema limitarii accesului la credite.

Ionut Popescu: Problema nu este ca se limiteaza accesul la credite. Sa obtina oamenii venituri mai mari si vor putea sa ia credite mai mari. Problema este a unor oameni care se lasa ademeniti de faptul ca poti sa cumperi un produs doar cu buletinul. Te duci la sapte magazine si ajungi sa ai rate mai mari decat salariul tau.

Este evident ca trebuie sa incepi, ca autoritati ale statului, sa preintampini aceste situatii. Creditul de consum si cel ipotecar vor creste in continuare. Problema este aceasta crestere exploziva. Sunt multe credite in valuta, dar trebuie sa incepem sa gandim: iCe se intampla daca ajunge cursul de schimb inapoi la 42.000 de lei?”.

Bilant: Riscurile sunt clare.

Ionut Popescu: Riscuri care s-ar duce apoi si spre sistemul bancar, care nu ar mai incasa o parte din imprumuturile acordate.

Bilant: Pana una-alta, sistemul bancar nu a dat semne de nervozitate din punctul acesta de vedere. Problema noastra nu seamana cumva cu povestea drobului de sare? Nivelul imprumuturilor nerambursate nu justifica prudenta exagerata.

Ionut Popescu: Pentru ca de-abia de doi-trei ani a inceput sa creasca foarte mult creditul de consum. Nu am mai avut falimente bancare in ultimii ani tocmai pentru ca a fost o politica prudenta in domeniu. Pentru ca Banca Nationala si-a imbunatatit supravegherea sistemului bancar. Sigur ca putem spune: lasa-i sa cumpere oricat si vom vedea dupa aceea ce se intampla. Nu.

Trebuie sa ai o politica prudenta. In materie de fiscalitate si in ceea ce priveste sistemul bancar, trebuie sa fii prudent. Atata tot.

Bilant: Da, dar in schimb BNR are o problema cu inflatia.

Ionut Popescu: Cresterea nemasurata a creditului de consum mareste inflatia.

Bilant: Problema pe care a pus-o guvernatorul BNR in discutie a fost ca majorarea tarifelor la utilitati i-a dat peste cap calculele de inflatie.

Ionut Popescu: Sigur ca da. Aceasta este o inflatie de intarziere, daca o pot numi in acest fel. Cine este de vina ca nu s-au luat de anul trecut masuri in ceea ce priveste pretul gazelor si tarifele la energia electrica? A fost un an electoral, si nimeni nu a luat masurile care trebuia luate. Erau inscrise in memorandumul cu FMI, dar nu s-au luat.

Si sa nu uitam ca Romania trebuie sa ajunga, pana cand intra in Uniunea Europeana, la un anumit nivel cu pretul gazelor naturale.

Bilant: Dar se pare ca ne grabim cu majorarea tarifelor la utilitatile publice.

Ionut Popescu: Dimpotriva, noi avem o intarziere. Din acest motiv a crescut pretul gazelor naturale in aprilie atat de mult, pentru ca nu au fost majorate tarifele inca de anul trecut. Este o inflatie de intarziere, o masura care nu s-a adoptat anul trecut si a trebuit sa fie luata acum.

Noi putem sa amanam orice decizie, sa le ducem pe toate in 2007 sa le luam atunci pe toate si toata lumea va asocia integrarea cu o imensa problema.

Bilant: Anul viitor va fi un an greu in ceea ce priveste atingerea obiectivului inflatie, caci de aici se disipeaza totul. Din acest motiv s-a creat impresia ca ne putem astepta in continuare la alte masuri dureroase. Care vor fi acestea?

Ionut Popescu: Asta depinde de fiecare domeniu. De regula, ce inseamna pentru un om durere? Inseamna sa creasca preturile mai mult decat se astepta, inseamna sa-si piarda slujba, sa-l coste mai mult intretinerea. Repet, problema este daca ceea ce faci tu, ca guvern, este corect din punct de vedere economic. Eu, de exemplu, nu am nevoie de subventie ca sa-mi achit intretinerea.

Sistemul de pana acum acorda subventia la producator si, practic, el livra o energie mai ieftina, subventionata, pentru toti consumatorii, indiferent daca unul avea salariul de 2.000 de euro, iar altul de 200 de euro. Toata lumea beneficia de subventie. Era si o risipa si, incorect, din punct de vedere social.

Mult mai normal este sa nu dai subventie producatorului, sa-l lasi sa stabileasca pretul astfel incat sa nu aiba pierderi, si statul sa-i ajute pe cei care au, intr-adevar, nevoie, pe cei care au venituri mici.

Bilant: Credeti ca in urmatoarele sase luni, sa zicem, obiectivele pe care le-ati fixat si masurile pe care le-ati initiat vor ramane valabile, vor fi blocate, se va schimba linia politica in zona pe care o administrati?

Ionut Popescu: In nici un caz nu vad cum s-ar putea schimba linia politica sau liniile directoare mari. Cota unica va ramane cota unica, ba, dimpotriva, de la 1 ianuarie 2006, va deveni, intr-adevar, cota unica, adica toate sursele de castig vor fi impozitate cu 16%.

Ceea ce am facut pana acum, in aceste opt luni - ca am avut o atitudine mult mai dura fata de cei care nu-si platesc datoriile, faptul ca am schimbat si atitudinea in materie de evaziune fiscala, ca am anulat posibilitatea reesalonarii si acordarii de inlesniri la plata, ca am facut schimbari in Legea falimentului, ca am redus impozitele prin introducerea acestei cote unice - toate acestea nu

cred ca se pot schimba.

Bilant: Indiferent daca se schimba sau nu omul?

Ionut Popescu: In mod normal, asa ar trebui sa fie. Acestea sunt obiective asumate de un guvern, de o coalitie aflata la guvernare, indiferent de omul care conduce la un moment dat un minister sau altul. Acestea ar trebui sa ramana obiectivele noastre daca sunt, intr-adevar, niste valori in care credem cu totii.

Bilant: Putem crede ca Romania va ajunge sa aiba excedent bugetar?

Ionut Popescu: Putem sa avem si excedent bugetar. Nu asta este problema. Acest lucru nu este neaparat o fericire. Este foarte posibil sa ajungem intr-un an sau doi la un excedent bugetar. Am putea fi nevoiti sa avem excedent bugetar daca deficitul de cont curent ar fi prea mare. De exemplu, Bulgaria are un excedent bugetar de 3% pentru ca are un deficit de cont curent de 12%.

Bilant: S-a discutat mult de-a lungul timpului despre veniturile din privatizare. Cum sunt folosite?

Ionut Popescu: Sunt chestiuni de tehnica bugetara pe care publicul le cunoaste mai putin. Veniturile din privatizare nu sunt considerate venituri ale bugetului de stat. Cand se calculeza veniturile la buget, cele din privatizare nu se iau in calcul. Daca se cheltuiesc, intra pe deficit pentru ca sunt cheltuieli publice. Si, astfel, creste deficitul.

Acesti bani stau intr-un cont separat si se folosesc doar pentru acoperirea datoriei publice. Nu te opreste nimeni sa-i cheltuiesti, dar atunci creste deficitul.

Bilant: Cand va aparea noul Cod fiscal pentru anul 2006?

Ionut Popescu: Dupa ce se stabilesc directiile in coalitie, in Guvern, va incepe elaborarea noului Cod Fiscal care va cuprinde tot ce se va intampla pana in anul 2009 in materie de fiscalitate. Mai intai se face strategia, si dupa aceea actul normativ. Actul normativ este usor de facut, nu asta este problema.

Bilant: Ministerul Finantelor are probleme cu cheltuielile? Trebuie restructurat personalul?

Ionut Popescu: Eu am luat o decizie: sa-i pensionez pe cei care au depasit varsta de pensionare. Sigur, unii sunt foarte necesari. Sunt insa multi care isi prelungeau cu sase luni sau cu un an momentul pensionarii. Eu cred ca reducerile de cheltuieli trebuie facute cu dureri cat mai mici, iar aceasta este una dintre solutii.

Sa vezi unde sunt cei care au depasit varsta de pensionare si sa-i lasi sa mearga linistiti la pensie. Cimitirele sunt pline de oameni de neinlocuit.

Interviu realizat de George Vulcanescu