Premiera in politica romaneasca. Ieri, guvernele Romaniei si Ungariei au avut o sedinta comuna la Palatul Victoria. Modelul a fost lansat in Europa de catre Franta si Germania, Romania si Ungaria fiind urmatoarele state europene care l-au urmat. Premierul Tariceanu a precizat ca va extinde aceasta practica cu Bulgaria si Republica Moldova.

Initiativa sedintei comune a celor doua guverne apartine premierului roman, care a invitat, in ianuarie 2005, Executivul maghiar la Bucuresti. Dincolo de succesul de imagine, cele doua guverne au incheiat o serie de memorandumuri si acorduri in domeniile social, diplomatic, militar, economic si cultural.

Motivul: „Planurile nationale de dezvoltare ale Romaniei si Ungariei sint convergente", potrivit declaratiilor repetate ale celor doi premieri, Calin Popescu Tariceanu si Ferenc Gyurcsany.

Totusi, una dintre marile doleante ale UDMR, al carei lider este viceprim-ministrul Marko Bela - precipitarea lucrarilor la autostrada Bechtel -, nu a primit un raspuns favorabil de la Tariceanu, care a spus ca, pina la clarificarea legalitatii termenilor contractului incheiat de guvernul PSD, lucrarile nu vor incepe.

Un alt subiect delicat - solicitarea unor reprezentanti ai minoritatii maghiare ca Universitatea clujeana Babes-Bolyai sa fie separata - a fost clarificat de Tariceanu: „Nu cred in valentele separarii. Cred ca diversitatea este elementul care va imbogati patrimoniul spiritual".

Potrivit ministrului Codrut Seres, in sedinta comuna de ieri, nici un ministru nu a abordat cele doua probleme care au preocupat mass-media si opinia publica.

Romanii si maghiarii vor pierde mai putin timp la frontiera

Cele doua guverne au stabilit sa introduca proceduri de control in timpul mersului trenurilor, care sa faciliteze procedurile de trecere a frontierei in traficul feroviar de pasageri si sa reduca timpii de stationare la frontiera romano-maghiara. Romania si Ungaria vor lupta impreuna impotriva inundatiilor, prin instalarea de pompe mobile si instalatii plutitoare.

Ministrii au decis ieri crearea, la Budapesta, a fundatiei publice romano-maghiare „Gojdu", finantata de cele doua guverne. Fundatia va acorda burse elevilor, studentilor si masteranzilor romani si maghiari cu venituri reduse.

In domeniul militar, s-a incheiat un acord tehnic ce prevede asigurarea, de catre Fortele Aeriene Romane, a transportului aerian de personal, echipamente si materiale pentru Fortele Armate Ungare, catre si dinspre zonele de operatiuni. Partea maghiara va asigura transportul personalului, echipamentelor si materialelor spre si dinspre aeroporturile de imbarcare si debarcare.

Se mareste numarul consulatelor: Romania isi va mai deschide doua misiuni diplomatice la Gyula si Gyor, iar Ungaria, la Miercurea-Ciuc si Iasi.

In domeniul securitatii sociale, se va permite cetatenilor unui stat care lucreaza sau au lucrat pe teritoriul celuilalt stat sa-si pastreze drepturile de securitate sociala, fiind prevazuta si egalitatea de tratament dintre cetatenii proprii si cetatenii celuilalt stat. •

Modelul franco-german

Franta si Germania au depasit rivalitatile istorice prin Tratatul de la Elysée din 22 ianuarie 1963, semnat de catre generalul de Gaulle si cancelarul german Konrad Adenauer. Pe 22 ianuarie 2003, cele doua tari au celebrat 40 de ani de la semnarea tratatului de cooperare printr-o sedinta comuna de guvern si o alta de parlament, care i-au reunit pe cei 900 de alesi ai Frantei si Germaniei.

Cea mai mare sala din Palatul Victoria a fost deschisa pentru sedinta

Cea mai mare incapere din Palatul Victoria, Sala de Parchet, situata la etajul unu al cladirii, a reunit prima sedinta de guvern din istoria Romaniei la care a fost invitat, ca participant, executivul altui stat. Peste 60 de persoane s-au asezat in jurul unei mese dreptunghiulare: 17 ministri maghiari, 25 de ministri romani si o serie de oficiali.

Singurul demnitar lipsa a fost ministrul ungar al Apararii despre care colegii sai au spus ca este racit. La sedinta comuna a celor doua guverne au fost invitati si cinci presedinti de Consilii Judetene din Transilvania si Banat pentru a discuta mai ales despre problemele de frontiera. A fost prezent si Mircea Miclea, ministrul demisionar al Educatiei.

Asezarea in jurul mesei a fost sugestiva: un demnitar roman, flancat de unul maghiar. Premierul maghiar, Ferenc Gyurcsany, s-a dovedit a fi o persoana sensibila. A rostit citeva fraze in limba romana si a recitat de doua ori din poetii unguri. Vicepremierul roman, Marko Bela, s-a dovedit a fi la fel de poetic. El a amintit cum „o parte din riurile noastre din Transilvania curg spre Ungaria".

Limbajul oficialilor romani a fost mai sec. Dupa sedinta, marea majoritate a ministrilor au onorat invitatia lui Calin Popescu Tariceanu de a lua dejunul oficial la Muzeul National de Arta. Masa a fost asigurata de Regia Protocolului de Stat (RAAPPS). Dupa prinz, demnitarii maghiari s-au dus la Cotroceni, la o intilnire cu Traian Basescu.

Daca e seara, e show-tv. Cei doi premieri s-au prezentat impreuna la o emisiune la televiziunea nationala. Dupa un concert, supranumit al „Prieteniei", desfasurat la Ateneul Roman, demnitarii romani si maghiar au participat la o receptie oferita de Ambasada Ungariei.

Sositi joi la ora 8.00 dimineata in tara noastra, ministrii maghiari vor parasi vineri Romania, dupa ce astazi se vor plimba cu premierul Tariceanu prin mai multe judete din Transilvania. (Ada Mesesan)

Sedinta comuna vazuta de la Budapesta

Vizita guvernului maghiar la Bucuresti are o incarcatura simbolica. In plus, efectele ei ascund si pragmatism. Un aspect, insa, ramine mai putin vizibil. Ca miza e si gestionarea problemelor comunitatii maghiare din Ardeal. Una dintre temele fierbinti la alegerile care se apropie in Ungaria.

Vizita guvernului maghiar la Bucuresti are cel putin doua semnificatii majore. In primul rind, e un gest, un semnal dat comunitatilor celor doua tari, ca si Uniunii Europene, ca relatiile dintre Ungaria si Romania sint tot mai bune. Pe model franco-german. Nu sint multe momentele din istoria europeana in care se intilnesc, doua guverne.

Cu atit mai mult cu cit in martie 1990 romanii si maghiarii faceau prima pagina a presei internationale bati’ndu-se pe strazile din Tirgu-Mures.

Dincolo de efectele simbolice, de imagine, avem implicatiile practice. Ungaria este azi al unsprezecelea investitor in Romania, iar volumul schimburilor comerciale intre cele doua tari a fost in ultimul an in jur de 2,5 miliarde de euro. Ritmul colaborarilor bilaterale a crescut odata cu interesele proeuropene ale Budapestei si Bucurestiului. Intilnirea de acum va accelera aceste colaborari.

Fara indoiala ca, de aici incolo, vor exista mult mai multe programe comune romano-maghiare. Aceasta este partea pozitiva a lucrurilor.

Batalia pe diaspora maghiara

Dar e si un aspect mai putin vizibil. In primavara anului viitor, in Ungaria vor avea loc alegeri generale. Una dintre temele fierbinti ale dezbaterilor din campania electorala o va constitui cu siguranta si comunitatea maghiara din Ardeal.

Asa cum s-a intimplat si in 2002, cind fortele de dreapta, conduse de premierul de atunci Viktor Orban, au pierdut, la limita, alegerile tocmai pentru ca au mizat prea mult pe cartea acordarii dublei cetatenii maghiarilor din afara Ungariei. In tara vecina exista doua mari blocuri politice, clar delimitate, structurate pe caracteristici si valori opuse.

Printre acestea, si maniera de a se raporta si a aborda problema maghiarilor din diaspora. Stinga cere uitarea trecutului, iar dreapta face apel tocmai la redeschiderea si rediscutarea lui. O dezbatere care nu va inceta prea curind, partile parind a fi ireconciliabile.

Premierul maghiar incearca insa preluarea initiativei si reluarea dezbaterii intr-un context electoral in care dreapta condusa de Viktor Orban sa nu mai aiba monopolul.