Pentru prima data dupa 2000, dobanzile bancare sunt atat de mici incat nu mai acopera inflatia. Spre exemplu, suma de 10.000 RON depusa la inceputul anului, la care se aduna o dobanda medie cuprinsa intre 5,5 si 6 la suta, va avea in ultima zi a lunii decembrie o valoare reala mult mai mica, echivalentul a 9.730 - 9.769 RON.
Inflatia, prognozata pentru acest an la 7 la suta, va depasi castigurile. 10.000 RON depusi la 1 ianuarie 2006 sunt bonificati in medie cu 600 RON de catre bancile cu pondere semnificativa in sistemul romanesc, respectiv cu 550 RON de catre cele mai slab cotate.
Asadar, la sfarsitul anului, vom avea 10.600 RON, respectiv 10.550 RON, bani din care trebuie sa platim impozitul de 16% pe dobanda bancara, ramanand astfel cu un sold de 10.504 RON, respectiv 10.462 RON. Dar puterea de cumparare va fi in decembrie cu cel putin 7 la suta mai mica decat acum, pentru ca aceasta este inflatia.
Scazand 7 la suta din solduri obtinem ceva mai putin decat am depus astazi in banca: 9.768,72 RON in primul caz, respectiv 9.729,66 RON in cel de-al doilea. Analistii financiari numesc aceasta "dobanda real-negativa".
La intrebarea fireasca "de ce bancile au ajuns sa ofere dobanzi situate cu cateva puncte procentuale sub nivelul inflatiei", ar putea fi cel putin doua explicatii. In primul rand, chiar BNR ofera bancilor, pentru depozitele plasate de acestea, o rata a dobanzilor de numai 7,28 la suta, la 12 luni.
Pe de alta parte, bancile si-au reorientat politica de atragere a resurselor. Pana nu de mult, depozitele firmelor si economiile populatiei constituiau principala baza a veniturilor institutiilor bancare.
