Bagheta i-a insotit peste tot in lume. Mostenind traditia marilor maestri George Enescu, Sergiu Celibidache, Constantin Silvestri, George Georgescu sau Ionel Perlea, dirijorii de astazi sunt recunoscuti peste hotare pentru indemanarea lor.
De la Berlin, Viena, Halle pana la Paris sau Roma, Horia Andreescu, Cristian Mandeal, Iosif Conta, Ion Marin, Cristian Badea sau Camil Marinescu sunt nume care spun multe iubitorilor de muzica culta.
Cu totii ne-am intrebat ce face un dirijor, care este menirea lui. Maestrul Cristian Mandeal recunoaste ca nu este usor sa ajungi la carma unei orchestre internationale.
Trebuie indeplinite trei conditii: calitatea (ceea ce face si are de spus in domeniu, modul in care abordeaza partitura si modul in care este receptat de public), conjunctura (simpatii personale sau nu, critica conteaza foarte mult si imaginea in mass-media) si, desi ati fi tentati sa zambiti, e nevoie si de noroc.
"Dirijorul este cureaua de transmisie intre partitura compozitorului si publicul receptor. Dirijorul este cel care configureaza textul abstract, il transforma apoi in sunete care sa capete sens. Este un fel de recreator al unei partituri, care primeste diferite valente.
Acestea depind de cultura, gestul, personalitatea fiecarui dirijor", ne-a spus Cristian Mandeal, directorul general al Filarmonicii "George Enescu". O definitie la fel de frumoasa propune si maestrul Iosif Conta: "Dirijorul poate fi asemuit si cu un regizor. El trebuie sa fie foarte bine pregatit, mai bine decat toti muzicienii din orchestra.
Trebuie sa aiba o cultura buna si sa fie un bun pedagog ca sa poata aplica in pregatirea orchestrei cunostinte pedagogice, psihologice si stiinta muzicala".
"Exista asa-numitele interpretari de referinta ale marilor dirijori, care impun niste jaloane, mode, creeaza curente, scoli estetice", subliniaza Mandeal.
