Libertatea de circulatie salta nivelul de trai in fostele state comuniste. Banii emigrantilor sint sursa de capital in Estul Europei.
Raportul anual al Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) acorda o atentie deosebita importantei banilor trimisi acasa de muncitorii din strainatate in statele in tranzitie pentru stabilitatea financiara si cresterea economica din aceste state. Sumele, de ordinul miliardelor de dolari, depasesc in unele cazuri valoarea investitiilor straine directe.
In topul beneficiarilor se gasesc vecinii moldoveni, care exporta forta de munca in echivalentul a 27,1% din Produsul Intern Brut.
Mina de aur pentru tarile sarace
Raportul BERD arata ca transferurile financiare joaca un rol esential in cresterea nivelului de trai din statele sarace si explica in parte boom-ul importurilor din unele dintre acestea. Locul intii in acest clasament al remiterilor financiare raportat la PIB il ocupa Republica Moldova, unde veniturile din strainatate au insumat anul trecut echivalentul a 27,1% din Produsul Intern Brut.
Aceasta este urmata de Serbia si Muntenegru, Bosnia-Hertegovina, Albania si Tadjikistan, unde sumele depasesc 10% din PIB. In aceste tari, salariile din strainatate au depasit de trei sau patru ori fluxul investitiilor straine directe.
Pe de alta parte, in cazul statelor care au aderat recent la Uniunea Europeana, veniturile din strainatate reprezinta sub 2% din Produsul Intern Brut, in ciuda faptului ca forta de munca poate migra mult mai liber inspre Europa de Vest.
In urma realizarii unui sondaj realizat de BERD in rindul a 600 de mici firme, a rezultat ca doar un sfert dintre acestea au beneficiat de remiteri din strainatate, iar jumatate dintre ele au folosit banii pentru a initia afacerea sau ca si capital de lucru. De regula, intreprinderile care au avut acces la aceste remiteri si-au acoperit pe aceasta cale circa 40% din costul de demarare a afacerii.
Statistici aproximative
Raportul BERD subliniaza ca fluxurile financiare de aceasta natura sint dificil de estimat, pentru ca ocolesc de multe ori canalele oficiale. In cazul Romaniei, potrivit statisticilor BNR, anul trecut, transferurile private au totalizat circa 4.336 de milioane de euro (5,6% din PIB).
Miliarde de euro din totalul sumelor repatriate, circa 40% din total, intra in Romania pe canale neoficiale, adica nu sint evidentiate in raportarile serviciilor de transfer de bani Western Union sau Money Gram, ale bancilor sau Postei Romane.
